glucidele simple<\/b>: \u00een aceast\u0103 <\/b>categorie se disting <\/b>monozaharidele<\/i> <\/b>(formate <\/b>dintr-o molecul\u0103 elementar\u0103) \u015fi dizaharidele<\/i> (dou\u0103 molecule asociate). Aceste zaharuri se numesc \u201crapide\u201d, deoarece sunt absorbabile imediat \u00een s\u00e2nge. Toate, cu excep\u0163ia fructozei, au inconvenientul de a stimula prea brusc mecanismele regl\u0103rii glicemiei (secre\u0163ia de insulin\u0103) \u015fi de a nu potoli senza\u0163ia de foame pentru perioade \u00eendelungate de timp. Absorb\u0163ia fructozei este la fel de rapid\u0103 ca a glucidelor simple, dar doar jum\u0103tate din cantitatea de fructoz\u0103 este utilizat\u0103 imediat, iar cealalt\u0103 jum\u0103tate este stocat\u0103 sub form\u0103 de glicogen. Din acest motiv ingestia sa nu declan\u015feaz\u0103 secre\u0163ia de insulin\u0103.<\/p>\n<\/li>\n glucoza <\/i>este pu\u0163in reg\u0103sit\u0103 <\/i>\u00een stare liber\u0103 <\/i>\u00een alimente, intr\u0103 <\/i>\u00een <\/i>compozi\u0163ia a numeroase alte glucide. Glucoza este combustibilul principal al corpului uman \u015fi element de baz\u0103 al glicogenului.<\/p>\n<\/li>\n fructoza<\/i>, prezent\u0103 <\/i>\u00een miere <\/i>\u015fi \u00een fructe, particip\u0103 <\/i>al\u0103turi de glucoz\u0103 <\/i>la<\/i>formarea zaharozei.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n galactoza <\/i>intr\u0103 <\/i>\u00een compozi\u0163ia lactozei (zah\u0103rul din lapte), \u00een asoci-a\u0163ie cu glucoza.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n dizaharidele<\/b><\/i>:<\/i><\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n zaharoza<\/i>, sau zah\u0103rul obi\u015fnuit, cel mai r\u0103sp\u00e2ndit \u00een natur\u0103, este <\/i>compus dintr-o molecul\u0103 de fructoz\u0103 \u015fi una de glucoz\u0103. Poate fi ob\u0163inut\u0103 din sfecla \u015fi trestia de zah\u0103r. Se g\u0103se\u015fte \u00een fructe \u015fi legume.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n lactoza<\/i>, glucid prezent \u00een lapte <\/i>\u015fi produsele lactate.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n maltoza <\/i>se g\u0103se\u015fte \u00een cereale <\/i>\u015fi bere.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n glucidele complexe <\/b>\u2013 sunt numite <\/b>\u015fi polizaharide sau \u201cglucide lente\u201d, deoa-rece se absorb \u00een mod progresiv \u00een intestin. Ele trebuie s\u0103 se descompun\u0103, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, \u00een molecule glucidice elementare (glucoz\u0103, fructoz\u0103 \u015fi galactoz\u0103) \u00eenainte de a fi absorbite. Produc\u0163ia de insulin\u0103 este mai bine reglat\u0103 \u00een urma consumului glucidelor lente<\/i>, deoarece eliberarea de mici molecule de glucoz\u0103 \u00een s\u00e2nge este progresiv\u0103 \u00een timp. Glucidele complexe furnizeaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 energie (glucoz\u0103) \u015fi alte elemente nutritive.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Polizaharidele sunt glucide compuse din mai multe molecule de monoza-haride asociate. Principalele polizaharide digerabile sunt:<\/p>\n amidonul<\/i>: prezent \u00een alimentele de origine vegetal\u0103, cum ar fi cerea-lele, leguminoasele, cartofii \u015fi anumite fructe (banane, castane).<\/p>\n<\/li>\n glicogenul<\/i>: glucid de origine animal\u0103, constituind o parte a rezer-velor de energie stocate \u00een ficat \u015fi \u00een mu\u015fchi. Este compus dintr-un lan\u0163 de mai multe molecule de glucoz\u0103. Aportul alimentar de glicogen este aproape nul, dar organismul este capabil s\u0103 \u00eel produc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103 \u00een perioadele interprandiale.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n De unde ne procur\u0103m glucidele?<\/b><\/i><\/p>\n Sursele alimentare de glucide sunt variate, iar glucidele se g\u0103sesc \u00een dife-rite propor\u0163ii \u00een alimentele dulci.<\/p>\n Glucidele simple (mono- \u015fi dizaharide) sunt absorbite ca atare \u015fi apoi sunt disponibile ca surs\u0103 de energie \u00een organism, iar cele complexe (oligo- \u015fi polizaha-ride) sunt mai \u00eent\u00e2i transformate \u00een glucide simple \u015fi apoi absorbite. Acest lucru st\u0103 la baza indexului glicemic al alimentelor (vezi mai jos). Fructele, mierea de albine, siropurile sunt alimentele care con\u0163in \u00een cantitate mare glucide simple, \u00een timp ce glucidele complexe sunt con\u0163inute \u00een special \u00een cereale \u015fi legume.<\/p>\n S-a crezut anterior c\u0103 o anumit\u0103 cantitate de glucide are acela\u015fi efect asupra cre\u015fterii glicemiei, indiferent de sursa alimentar\u0103 de provenien\u0163\u0103. Aceast\u0103 concep\u0163ie a fost infirmat\u0103 de studii actuale, care demonstreaz\u0103 , de exemplu, c\u0103 30 g de glucide din p\u00e2ine nu au acela\u015fi efect asupra glicemiei ca 30 g de glucide din fructe sau din paste f\u0103inoase. Glucidele din p\u00e2inea alb\u0103 sunt glucide rafinate, ob\u0163i-nute prin prelucrare, prin urmare cu structur\u0103 simpl\u0103; ele vor cre\u015fte mai rapid glicemia dec\u00e2t glucidele din pastele f\u0103inoase sau din p\u00e2inea intermediar\u0103 sau neagr\u0103, care con\u0163in glucide complexe.<\/p>\n Cre\u015fterea brusc\u0103 a glicemiei este urmat\u0103 de un r\u0103spuns din partea organismului ce tinde s\u0103 aduc\u0103 valorile glucozei din s\u00e2nge spre valorile normale, prin cre\u015fterea secre\u0163iei de insulin\u0103. C\u00e2nd acest lucru se realizeaz\u0103 rapid, secre\u0163ia insulinic\u0103 conduce la o sc\u0103dere brusc\u0103 a glicemiei, duc\u00e2nd la apari\u0163ia unor simptome de hipoglicemie, \u00een special a senza\u0163iei de foame. Astfel de varia\u0163ii ale glicemiei, cu fenomenele ulterioare implicate, pot fi evitate printr-un aport corespunz\u0103tor de alimente bogate \u00een glucide complexe, aduc\u00e2nd beneficii impor-tante pe termen scurt \u015fi lung. De aceea, nu doar cantitatea glucidelor este de luat \u00een seam\u0103 \u00een cadrul unei alimenta\u0163 ii s\u0103n\u0103toase, ci \u015fi calitatea acestora, un consum de alimente bogate \u00een glucide lent absorbabile fiind recomandat.<\/p>\n Carbohidra\u0163i<\/b><\/p>\n<\/td>\n Surse alimentare<\/b><\/p>\n<\/td>\n Observa\u0163ii<\/b><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n Monozaharide<\/b><\/p>\n Glucoza<\/p>\n Fructoza<\/p>\n Galactoza<\/td>\n Sucroza<\/p>\n <\/p>\n Lactoza<\/p>\n <\/p>\n Maltoza<\/td>\n Trestie si sfecla de zahar, melasa si sirop de artar<\/p>\n lapte si produse lactate<\/p>\n produse de malt unele cereale de la micul dejun<\/p>\n <\/td>\n Amidon si dextrine<\/p>\n glicogen<\/p>\n Polizaharide nedigerabile<\/strong><\/p>\n Celuloze<\/td>\n <\/p>\n Produse de carne si peste<\/p>\n <\/p>\n Tulpinile si frunzele vegetalelor, invelisul semintelor<\/p>\n <\/td>\n <\/p>\n <\/p>\n Aceste polizaharide men\u0163in motilitatea Alcool etilic<\/p>\n Acid lactic<\/p>\n Acid malic<\/td>\n Fermentarea lichorului<\/p>\n Lapte si produse lactate<\/p>\n Fructe<\/td>\n Aceste substan\u0163e sunt produse naturale.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n Indexul glicemic (IG) al unui aliment m\u0103soar\u0103 c\u00e2t de repede cre\u015fte glicemia acel aliment (\u015fi declan\u015feaz\u0103 mecanismele de reglare a glicemiei) . Ca etalon s-au folosit p\u00e2inea alb\u0103 \u015fi glucoza, c\u0103rora li s-a conferit o valoare a IG de 100%; \u00een func\u0163ie de acesta s-au putut compara diferite alimente, \u00eemp\u0103r \u0163ite ulterior \u00een alimente cu index glicemic mare (>70), mediu (55-70) \u015fi mic (<55).<\/p>\n IG este influen\u0163at de concentra\u0163ia \u00een glucide a alimentelor, dar \u015fi de o serie de al\u0163i factori, cum ar fi con\u0163inutul \u00een proteine, lipide \u015fi fibre alimentare, prezen\u0163a amidonului greu digerabil, m\u0103rimea particulelor de amidon, con\u0163inutul \u00een ap\u0103 al alimentelor, modul de preparare a hranei, amestecul de alimente etc. De exemplu, un aliment bogat \u00een lipide consumat concomitent cu un aliment cu index glicemic mare, \u00eei scade acestuia din urm\u0103 indexul glicemic. Un glucid rapid consumat la sf\u00e2r\u015fitul unei mese se comport\u0103 la fel ca un glucid lent. Prin urmare, valoarea IG al unui aliment poate fi modificat\u0103 \u00een practic\u0103, deoarece de obicei se consum\u0103 alimentele \u00een asociere.<\/p>\n Alimentele cu index glicemic sc\u0103zut sunt \u00een general formate din glucide complexe, mai greu digerabile \u015fi sunt recomandate datorit\u0103 multiplelor efecte be-nefice: evit\u0103 varia\u0163iile glicemice mari, dau sa\u0163ietate mai \u00eendelungat\u0103 \u015fi \u00eent\u00e2rzie senza\u0163ia de foame, iar pe termen lung s-au demonstrat a influen\u0163a pozitiv nivelurile colesterolului \u201ebun\u201d \u015fi prin urmare sc\u0103derea inciden\u0163ei evenimentelor cardiovasculare.<\/p>\n Glucidele trebuie s\u0103 aduc \u0103 50- 55% din aportul energetic zilnic. Astfel, un adult cu greutate medie (70 kg) care desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate fizic\u0103 moderat\u0103 are nevoie de 300-400 g glucide pe zi, iar sursele de glucide sunt recomandate a fi alimentele cu con\u0163inut bogat \u00een glucide complexe \u015fi cu index glicemic mic.<\/p>\n Persoanele care consum\u0103 cantit\u0103\u0163i crescute de zah\u0103r au un aport caloric crescut fa\u0163\u0103 de cei care consum\u0103 cantit\u0103\u0163i mici de zah\u0103r \u015fi un aport de vitamine \u015fi minerale mai redus dec\u00e2t al acestora.<\/p>\n Consumul de glucide \u00een cantitate mai mare dec\u00e2t cea recomandat\u0103 contribuie la cre\u015fterea ponderal\u0103. De asemenea, consumul de produse zaharoase \u015fi bogate \u00een amidon contribuie la producerea cariilor dentare.<\/p>\n Polizaharidele f\u0103r\u0103 amidon se \u00eempart \u00een hidrosolubile (form\u00e2nd geluri, pectine, gume) \u015fi insolubile (celuloz\u0103 \u015fi lignin\u0103) . Fibrele alimentare sunt constituen\u0163i vegetali, alc\u0103tui\u0163i \u00een principal din glucide nedigerabile (celuloz\u0103, hemiceluloz\u0103, lignin\u0103, pectin\u0103) ce formeaz\u0103 peretele celulelor vegetale (polizaharide de structur\u0103 sau parietale), fiind ingerate odat\u0103 cu alimentele. Deoarece fibrele alimentare nu se diger\u0103, ele au rol \u00een asigurarea unui tranzit intestinal normal, prin stimularea secre\u0163iei salivare \u015fi sucului gastric \u015fi \u00eencetinirea ratei de digestie \u015fi absorb\u0163ie.<\/p>\n Fibrele alimentare se g\u0103sesc \u00een produsele de origine vegetal\u0103. Nu se cunoa\u015fte exact efectul fierberii asupra con\u0163inutului \u00een fibre, dar se pare c\u0103 exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 mic\u0103 \u00eentre cele fierte \u015fi cele crude.<\/p>\n Se recomand\u0103 un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1000 kcal ingerate, ceea ce corespunde unui aport de 25-35 g fibre\/zi. Raportul \u00eentre fibrele inso-lubile \u015fi cele solubile trebuie s\u0103 fie de 3\/1.<\/p>\n Dietele bogate \u00een fibre alimentare se asociaz\u0103 cu o inciden\u0163\u0103 sc \u0103zut\u0103 a bolilor cardiovasculare. Frac\u0163iunile solubile ale fibrelor alimentare pot reduce LDL-colesterolul. Con\u0163inutul crescut de fibre \u00een diet\u0103 se asociaz\u0103 cu o inciden\u0163\u0103 mai sc\u0103zut\u0103 a diabetului zaharat. Pectinele \u015fi gumele reduc cre\u015fterea glicemic\u0103 prin \u00eent\u00e2rzierea evacu\u0103rii gastrice, reducerea duratei tranzitului intestinal \u015fi prin reducerea absorb\u0163iei glucidelor. Consumul excesiv de fibre poate s\u0103 interfere cu absorb\u0163ia de calciu \u015fi zinc, mai ales la copii \u015fi v\u00e2rstnici.<\/p>\n Dietele s\u0103race \u00een fibre reprezint\u0103 un factor de risc pentru cancerul de colon. Rolul protector al fibrelor const\u0103 \u00een reducerea expunerii la substan\u0163ele toxice care traverseaz\u0103 colonul, prin reducerea concentra\u0163iei acestora \u015fi a duratei tranzitului. Acizii gra\u015fi cu lan\u0163 scurt produ\u015fi din fibrele ingerate protejeaz\u0103 integritatea tractului intestinal.<\/p>\n Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n Glucidele stau la baza alimenta\u0163iei, asigur\u00e2nd 50-60% din aportul energetic.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Alimentele ce con\u0163in glucide simple trebuie consumate cu modera\u0163ie; av\u00e2nd un index glicemic mare, ele se absorb rapid, cresc brusc glicemia \u015fi induc foame.<\/p>\n<\/li>\n Sunt recomandate glucidele complexe cu indice glicemic mic, care au un timp de absorb\u0163ie mare \u015fi cresc lent glicemia. Acestea se g\u0103sesc predo-minant \u00een legume \u015fi fructe \u015fi \u00ee\u015fi datoresc propriet\u0103\u0163ile \u015fi prezen\u0163ei fibrelor alimentare.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Proteinele sunt constituen\u0163i esen\u0163iali ai organismului. Toate proteinele sunt formate din aproximativ 20 aminoacizi din care aproape jum\u0103tate se numesc neesen\u0163iali, deoarece pot fi sintetiza\u0163i \u00een organism din al\u0163i aminoacizi. Al\u0163i 9 aminoacizi, numi\u0163i esen\u0163iali, trebuie adu\u015fi prin alimenta\u0163ie, deoarece organismul nu \u00eei poate forma.<\/p>\n Aminoacizi esen\u0163iali<\/b><\/p>\n<\/td>\n Aminoacizi neesen\u0163iali<\/b><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n Proteinele se clasific\u0103 \u00een func\u0163ie de valoarea lor biologic\u0103, determinat\u0103 de con\u0163inutul \u00een aminoacizi esen\u0163iali. Proteinele animale au o valoare biologic\u0103 mai mare dec\u00e2t cele vegetale. Orice protein\u0103 f\u0103r\u0103 unul din aminoacizii esen\u0163iali (incomplet\u0103) are o valoare biologic\u0103 sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n De ce ne sunt necesare proteinele?<\/b><\/i><\/p>\n Rol structural <\/i>\u2013 sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare cre\u015fterii \u015fi refacerii \u0163esuturilor.<\/p>\n Rol func\u0163ional \u2013 <\/i>\u00een desf\u0103\u015furarea proceselor metabolice, reglarea echilibrului hidro-electrolitic \u015fi acido-bazic. Sunt componente structurale ale diverselor enzime \u015fi hormoni. Pot \u00eendeplini func\u0163ii specifice (anticorpi).<\/p>\n Rol energetic \u2013 <\/i>eviden\u0163iat prin degradarea compu\u015filor rezulta\u0163i din transformarea lor, p\u00e2n\u0103 la etapa final\u0103 de CO2<\/sub> \u015fi H2<\/sub>O.<\/p>\n De unde ne pro<\/b><\/i> Alimentele derivate din animale, incluz\u00e2nd carne, pe\u015fte, ou\u0103 \u015fi majoritatea produselor lactate con\u0163in proteine complete. Soia este singura plant\u0103 ce con\u0163ine proteine complete. Cea mai mare valoare proteic\u0103 se reg\u0103se\u015fte \u00een lapte \u015fi ou\u0103. Proteinele incomplete nu asigur\u0103 un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare con\u0163in cantit\u0103\u0163i considerabile de proteine incomplete, cele mai bune<\/p>\n surse fiind cerealele \u015fi legumele. Unele alimente bogate \u00een proteine, cum sunt carnea de oaie, porc, ra\u0163\u0103 sau ou\u0103le, con\u0163in \u015fi cantit\u0103\u0163i importante de lipide.<\/p>\n \u00cen general, consum\u0103m un amestec suficient de proteine complete \u015fi incomplete care nu pune probleme deosebite de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n Ce cantit\u0103\u0163i de proteine trebuie s\u0103 consum\u0103m?<\/b><\/i><\/p>\n Necesarul de proteine depinde de necesit\u0103\u0163ile de dezvoltare a organis-mului \u015fi de valoarea biologic\u0103 a acestora, \u00een func\u0163ie de diet\u0103. Aportul recomandat se bazeaz\u0103 pe cantitatea de proteine necesar\u0103 pentru men\u0163 inerea echilibrului \u00eentre cantitatea de azot consumat\u0103 sub form\u0103 de proteine \u015fi azotul eliminat zilnic. Aportul total de proteine trebuie s\u0103 fie de 10 -15% (maxim 20%) din totalul calo-ric, jum\u0103tate de origine animal\u0103 \u015fi jum\u0103tate de origine vegetal\u0103. Pentru cele cu valoare biologic\u0103 mare este suficient un aport de 0,6 g\/kgcorp\/zi. Necesarul proteic cre\u015fte la 0,85 g\/kgcorp\/zi pentru proteinele cu valoare biologic\u0103 sc\u0103 zut\u0103, aceste valori fiind ajustate \u015fi \u00een func\u0163ie de perioadele specifice de dezvoltare.Fenilalanin\u0103<\/p>\n Con\u0163inutul \u00een aminoacizi esen\u0163iali al proteinelor din diverse surse alimentare<\/b><\/i><\/p>\n Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n Consuma\u0163i \u00een special alimente ce con\u0163in proteine complete.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Proteinele trebuie consumate at\u00e2t din surse animale c\u00e2t \u015fi vegetale, \u00een propor\u0163ie echilibrat\u0103.<\/p>\n<\/li>\n Aportul proteic trebuie ajustat \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile organismului; \u00een perioadele de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare aportul proteic trebuie s\u0103 fie mai mare.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Lipidele (sau corpii gra\u015fi) constituie o familie de compu\u015fi insolubili \u00een ap\u0103. Datorit\u0103 insolubilit\u0103\u0163ii \u00een ap\u0103, lipidele au propriet\u0103\u0163i particulare, determinate de structura \u015fi caracteristicile fizico-chimice ale diverselor molecule din compo-nen\u0163a lor.<\/p>\n Lipidele joac\u0103 roluri esen\u0163iale \u00een organism, \u00een special \u00een men\u0163inerea inte-grit\u0103\u0163ii membranelor celulare, \u00een transmiterea nervoas\u0103 \u015fi \u00een procesul de absorb\u0163ie a nutrien\u0163ilor.<\/p>\n Lipidele alimentare sunt alc\u0103tuite din molecule de acizi gra\u015fi esterifica\u0163i sub form\u0103 de trigliceride \u015fi fosfolipide. Sterolii alimentari sunt \u00een principal reprezenta\u0163i de colesterol \u015fi steroli de origine vegetal\u0103 (fitosteroli).<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte acizii gra\u015fi, la fel ca \u015fi pentru aminoacizi, o serie dintre ace\u015ftia nu pot fi sintetiza\u0163i de organism; este vorba despre acizii gra\u015fi esen\u0163iali, sursa lor fiind exclusiv alimentar\u0103. Pe de alt\u0103 parte, \u00een func\u0163 ie de satura\u0163ia \u00een hidrogen a moleculei lor, acizii gra\u015fi se clasific\u0103 \u00een satura\u0163i \u015fi nesatura\u0163i. Acizii gra\u015fi nesatura\u0163i pot fi mono- sau polinesatura\u0163i. Gr\u0103simile de origine animal\u0103 con\u0163in mai mul\u0163i acizi gra\u015fi satura\u0163i, iar cele de origine vegetal\u0103 au acizi gra\u015fi nesatura\u0163i, ace\u015ftia din urm\u0103 dovedind propriet\u0103\u0163i protective cardiovasculare.<\/p>\n Colesterolul reprezint\u0103 o substan\u0163\u0103 absolut necesar\u0103 organismului \u015f i care se g\u0103se\u015fte doar \u00een alimentele de origine animal\u0103, dar poate fi sintetizat \u015fi \u00een organism. Ingestia unor cantit\u0103\u0163i crescute din aceste alimente duc la niveluri cres-cute ale unor frac\u0163iuni ale colesterolului (LDL-colesterol), care predispun la \u00eemboln\u0103vire.<\/p>\n De unde ne procur\u0103m lipidele?<\/b><\/i><\/p>\n Lipidele se g\u0103sesc \u00een produsele de origine animal\u0103, \u00een uleiuri \u015fi lactate. Lipidele se g\u0103sesc incluse \u015fi \u00een preparate cum ar fi pr\u0103jituri, creme, alimente pr\u0103jite, snacks-uri.<\/p>\n Satura\u0163i<\/p>\n Monosatura\u0163i<\/p>\n <\/p>\n Polinesatura\u0163i<\/p>\n Acizi gra\u015fi Gr\u0103simi animale, unt, ulei de cocos, unt de cacao<\/p>\n Ulei de m\u0103sline \u015fi arahide, nuci, avocado<\/p>\n <\/p>\n Uleiuri vegetale polinesaturate<\/p>\n Semin\u0163e de in, rapi\u0163\u0103, germeni de gr\u00e2u, ulei de Alimentele bogate \u00een lipide:<\/p>\n au cea mai mare densitate energetic\u0103 (furnizeaz\u0103 cea mai mare cantitate de energie pe cel mai mic volum de aliment consumat);<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n sunt cele mai apetinsante, mai ales cele asociate cu glucide (\u00eenghe\u0163ata, ciocolata, produsele de patiserie), av\u00e2nd o component\u0103 afectiv\u0103 important\u0103;<\/p>\n<\/li>\n amelioreaz\u0103 mai pu\u0163in senza\u0163ia de foame dec\u00e2t \u00een cazul consumului de alimente bogate \u00een glucide;<\/p>\n<\/li>\n excesul de lipide este stocat, ele neav\u00e2nd capacitatea de a-\u015fi stimula propria lor oxidare, ceea ce duce la obezitate.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Con\u0163inutul lipidic al diverselor grupe de alimente<\/b><\/i><\/p>\n Ce cantit\u0103\u0163i de lipide trebuie s\u0103 consum\u0103m?<\/b><\/i><\/p>\n Alimenta\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 nu trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 un aport de lipide mai mare de 30% din aportul energetic total zilnic. Din acestea, mai pu\u0163in de 10% vor fi furnizate de acizii gra\u015fi satura\u0163i, 10% de acizii gra\u015fi mononesatura\u0163i \u015fi 10% de acizii gra\u015fi polinesatura\u0163i forma cis<\/i>. \u00cen timpul ultimei decade, studiile efectuate au dus la concluzia c\u0103 un consum de 1-2 g\/zi de acizi gra\u015fi polinesatura\u0163i este bun pentru men\u0163inerea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate. S-a ar\u0103tat c\u0103 acizii gra\u015fi polinesatura\u0163i au un efect benefic \u015fi \u00een unele boli, cum ar fi artrita reumatoid\u0103 \u015fi dermatita atopic\u0103.<\/p>\n Se pare c\u0103 pe\u015ftele consumat de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 are rolul de a reduce mortalitatea de cauz\u0103 coronarian\u0103, iar consumul de alimente bogate \u00een acizi gra\u015fi polinesatura\u0163i \u03c9-3 reduce riscul de mortalitate cardiovascular\u0103 la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular.<\/p>\n Un aport crescut de lipide conduce la apari\u0163ia dislipidemiilor, care se asociaz\u0103 cu un risc mare de apari\u0163ie a bolilor cardiovasculare.<\/p>\n Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n Se recomand\u0103 un consum moderat de lipide \u00een alimenta\u0163ie, datorit\u0103 multiplelor consecin\u0163e negative ale unei diete bogate \u00een lipide (cre\u015ftere ponderal\u0103, ateroscleroz\u0103 etc.).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Aportul de lipide saturate trebuie s\u0103 fie sub 10% din consumul energetic zilnic.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Dieta echilibrat\u0103 se bazeaz\u0103 pe aportul de gr\u0103simi \u00een special din surse vege-tale, al\u0103turi de carnea de pe\u015fte \u015fi lactate.<\/p>\n<\/li>\n Un rol important revine calit\u0103\u0163ii lipidelor consumate, alimentele bogate \u00een acizi gra\u015fi polinesatura\u0163i av\u00e2nd efecte protectoare cardiovasculare.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Necesarul caloric \u015fi de principii alimentare la diferite v\u00e2rste<\/b><\/i><\/p>\n CE TREBUIE S\u0102 \u015eTIM DESPRE GLUCIDE? Glucidele, numite de asemenea \u015fi carbohidra\u0163i sau hidra\u0163i de carbon, re-prezint\u0103 cea mai accesibil\u0103 surs\u0103 de energie pentru organism, asigur\u00e2nd 50-55% din aportul energetic total. De\u015fi cantitativ glucidele organismului reprezint\u0103 numai 0,3% din greutatea corpului, importan\u0163a lor este extrem de mare, av\u00e2nd un dublu rol: energetic \u015fi structural. Glucidele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4799"}],"collection":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4799"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4799\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n\n
\n \n \n \n \n \n Fructe , miere, sirop de cerealae, vegetale, produse dietetice<\/td>\n In fructe si vegetale cantitatea de fructoza depinde de cat sunt de coapte si de modul de depozitare<\/td>\n<\/tr>\n \n Dizaharide si oligozaharide <\/strong><\/p>\n <\/p>\n Scindarea lactozei in intestin se face sub actiunea unei enzime(lactaza) in cazul deficientei acesteia pate aparea intoleranta la produsesle lactate<\/td>\n<\/tr>\n \n Polizaharide digerabile<\/strong><\/p>\n Cereale, vegetale( tuberculi si legume)<\/p>\n Aceste substante sunt cele mai raspandite<\/p>\n
\ngastric\u0103, previn constipa\u0163ia \u015fi au efect
\nprotector \u00eempotriva unor boli digestive
\n(diverticuloz\u0103, cancer de colon); pot
\nreduce colesterolul seric \u015fi glicemia<\/td>\n<\/tr>\n\n Derivatii carbohidratilor<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \n CE ESTE INDEXUL GLICEMIC?<\/em><\/h3>\n
\n\n
\n \n \u00a0INDEX GLICEMIC<\/h4>\n<\/td>\n
\n ALIMENTE<\/h4>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n Mare
\n(> 70)<\/td>\nGlucoz\u0103, miere, fulgi de porumb, p\u00e2ine alb\u0103, p\u00e2ine integral\u0103, cartofi pr\u0103ji\u0163i sau piure, biscui\u0163i, banane
\ncoapte, orez, morcovi<\/td>\n<\/tr>\n\n Mediu
\n(55 \u2013 70)<\/td>\nCartofi cop\u0163i sau fier\u0163i, sucuri de fructe, compoturi, ananas, paste f\u0103inoase<\/td>\n<\/tr>\n \n Mic
\n(< 55)<\/td>\nPiersici, mere, portocale, lapte, iaurt, fasole p\u0103st\u0103i, arahide, soia, legume verzi, maz\u0103re verde sau uscat\u0103, ciuperci, struguri, portocale, grapefruit, sucuri de
\nlegume<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n\u00a0CE CANTIT\u0102\u0162I DE GLUCIDE TREBUIE S\u0102 CONSUM\u0102M?<\/em><\/h4>\n
CE SUNT FIBRELE ALIMENTARE?<\/strong><\/em><\/h4>\n
DE CE NE SUNT NECESARE FIBRELE ALIMENTARE?<\/em><\/h4>\n
\n
\n
CE TREBUIE S\u0102 \u015eTIM DESPRE PROTEINE?<\/h3>\n
\n\n
\n \n \n \n Triptofan
\nIsoleucina
\nLeucina
\nValina
\nHistidina
\nLisina
\nMetionina
\nTreonina
\nFenilalanina<\/td>\nAlanina
\nArginina
\nAcid aspartic
\nAsparagina
\nCisteina
\nAcid glutamic
\nGlutamina
\nGlicina
\nProlina
\nSerina
\nTirozina<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n![\"\"](\"https:\/\/invitro.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/surscal.jpg\")
cur\u0103m proteinele?<\/b><\/i><\/p>\n\n\n
\n Alimente ce con\u0163in<\/strong>
\nproteine complete<\/strong><\/td>\nAlimente ce con\u0163in<\/strong>
\nproteine incomplete<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n\n Ou\u0103
\nPe\u015fte
\nCarne de g\u0103in\u0103
\nCarne de curcan
\nCarne de ra\u0163\u0103
\nCarne de vit\u0103
\nCarne de oaie
\nCarne de porc
\nBr\u00e2nz\u0103
\nLapte
\nIaurt
\nSoia<\/td>\nCereale
\nF\u0103in\u0103
\nOrez
\nM\u0103lai de porumb
\nSpaghete
\nP\u00e2ine
\nFasole
\nBroccoli
\nCartofi
\nArahide<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n\n\n
\n Aminoacid<\/strong>
\ng\/100 g<\/strong><\/td>\nNecesar<\/strong>
\nMg\/kg\/zi<\/strong><\/td>\nGr\u00e2u<\/strong><\/td>\n Soia<\/strong><\/td>\n Cartof<\/strong><\/td>\n Orez<\/strong><\/td>\n Fasole<\/strong><\/td>\n Combina\u0163ie<\/strong>
\ncereale + leguminoase<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n\n Fenilalanin\u0103<\/td>\n 14<\/td>\n 4,9<\/td>\n 4,9<\/td>\n 4,0<\/td>\n 5,3<\/td>\n 5,2<\/td>\n 5,25<\/td>\n<\/tr>\n \n Izoleucin\u0103<\/td>\n 10,5<\/td>\n 3,6<\/td>\n 4,5<\/td>\n 3,8<\/td>\n 4,6<\/td>\n 4,2<\/td>\n 4,4<\/td>\n<\/tr>\n \n Leucin\u0103<\/td>\n 14<\/td>\n 7,3<\/td>\n 7,3<\/td>\n 6,0<\/td>\n 9,0<\/td>\n 7,6<\/td>\n 8,4<\/td>\n<\/tr>\n \n Lizin\u0103<\/td>\n 12<\/td>\n 3,1<\/td>\n 6,4<\/td>\n 4,8<\/td>\n 3,9<\/td>\n 7,2<\/td>\n 5,55<\/td>\n<\/tr>\n \n Metionin\u0103 +
\ncistein\u0103<\/td>\n13<\/td>\n 1,6<\/td>\n 1,3<\/td>\n 1,3<\/td>\n 2,3<\/td>\n 1,0<\/td>\n 1,65<\/td>\n<\/tr>\n \n Triptofan<\/td>\n 3,5<\/td>\n 1,2<\/td>\n 1,3<\/td>\n 3,8<\/td>\n 1,5<\/td>\n 1,9<\/td>\n 1,25<\/td>\n<\/tr>\n \n Valin\u0103<\/td>\n 10<\/td>\n 4,8<\/td>\n 4,8<\/td>\n 1,6<\/td>\n 6,3<\/td>\n 4,6<\/td>\n 5,45<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n \n
\n
CE TREBUIE S\u0102 \u015eTIM DESPRE LIPIDE?<\/h3>\n
\n\n
\n Lipide<\/strong><\/td>\n Sursele alimentare<\/strong><\/td>\n Func\u0163ii \u00een organism<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Trigliceride<\/td>\n Gr\u0103simi saturate: unt, margarin\u0103, produse lactatenedegresate, carne, unele specii de pe\u015fti, carne de pas\u0103re.<\/td>\n Rol energetic<\/td>\n<\/tr>\n \n Acizi gra\u015fi<\/p>\n
\nesen\u0163iali<\/td>\n <\/p>\n
\nsoia, floarea-soarelui, porumb, pe\u015fte (scrumbie,
\nsomon, sardine)<\/td>\nParticip\u0103 la formarea
\nmembranelor \u015fi a altor
\ncompu\u015fi indispensabili
\norganismului.<\/td>\n<\/tr>\n\n Colesterol<\/td>\n G\u0103lbenu\u015f de ou, organe (ficat, rinichi, creier), icre, unt, lapte, br\u00e2nz\u0103, carne, unele fructe de mare, unele specii de pe\u015fti<\/td>\n Rol metabolic<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n \n
\n
![\"\"](\"https:\/\/invitro.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/srscalacgrs.png\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/invitro.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/srscal2.jpg\")
<\/p>\n\n
\n
\n
\n\n
\n V\u00e2rst\u0103<\/strong><\/td>\n Greutate<\/strong><\/td>\n Necesar
\ncaloric
\n(kcal\/zi)<\/td>\nNecesar de
\nproteine (%)<\/td>\nNecesar de
\nglucide (%)<\/td>\nNecesar de
\nlipide (%)<\/td>\n<\/tr>\n\n Copii<\/strong>
\n< 1 an
\n1 \u2013 3 ani
\n4 \u2013 6 ani
\n7 \u2013 9 ani<\/td>\n7,3
\n13,4
\n20,2
\n28,1<\/td>\n820
\n1300
\n1830
\n2190<\/td>\n\u2013
\n15
\n14
\n13<\/td>\n\u2013
\n55
\n54
\n55<\/td>\n\u2013
\n30
\n31
\n32<\/td>\n<\/tr>\n\n B\u0103ie\u0163i<\/strong>
\n10-12 ani<\/td>\n36,9<\/td>\n 2600<\/td>\n 13<\/td>\n 55<\/td>\n 32<\/td>\n<\/tr>\n \n B\u0103ie\u0163i<\/strong>
\n13-15 ani<\/td>\n49,9<\/td>\n 2490<\/td>\n 13<\/td>\n 58<\/td>\n 30<\/td>\n<\/tr>\n \n B\u0103ie\u0163i<\/strong>
\n16-19 ani<\/td>\n54,4<\/td>\n 2310<\/td>\n 13<\/td>\n 58<\/td>\n 30<\/td>\n<\/tr>\n \n B\u0103rba\u0163i adul\u0163i<\/strong>
\n(activitate medie)<\/td>\n65<\/td>\n 2900<\/td>\n 13<\/td>\n 58<\/td>\n 30<\/td>\n<\/tr>\n \n Femei adulte<\/strong>
\n(activitate medie)<\/td>\n55<\/td>\n 2200<\/td>\n 13<\/td>\n 58<\/td>\n 30<\/td>\n<\/tr>\n \n Femei gravide<\/strong>
\n(ultimele 5 luni)<\/td>\n\u2013<\/td>\n +350<\/td>\n 15<\/td>\n 58<\/td>\n 28<\/td>\n<\/tr>\n \n Femei care alaptaza<\/strong>
\n(primele 6 luni)<\/td>\n\u2013<\/td>\n +550<\/td>\n 14<\/td>\n 57<\/td>\n 29<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"