{"id":4801,"date":"2019-06-03T16:36:43","date_gmt":"2019-06-03T14:36:43","guid":{"rendered":"http:\/\/prolifeclinics.ro\/?p=4801"},"modified":"2019-06-03T16:36:43","modified_gmt":"2019-06-03T14:36:43","slug":"recomandari-nutritionale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/2019\/06\/03\/recomandari-nutritionale\/","title":{"rendered":"Recomandari nutri\u021bionale"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n

PIRAMIDA ALIMENTAR\u0102<\/b><\/h3>\n

\"\"<\/h3>\n

Piramida alimentar\u0103 reprezint\u0103 o exprimare grafic\u0103 a recomand\u0103rilor nutri\u0163ionale, a cantit\u0103\u0163ilor \u015fi a tipurilor de alimente ce trebuie s\u0103 fie consumate zilnic pentru a men\u0163ine starea de s\u0103n\u0103tate \u015fi pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor boli legate de alimenta\u0163ie. Indica\u0163iile sunt exprimate \u00een por\u0163ii de alimente, al c\u0103ror consum zilnic va furniza to\u0163i nutrien\u0163ii esen\u0163iali.<\/p>\n

\u00cen linii generale, piramida alimentar\u0103 cuprinde urm\u0103toarele grupe:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1. P\u00e2ine, cereale, orez \u015fi paste (6-11 por\u0163ii pe zi);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2. Legume \u015fi vegetale (3-5 por\u0163ii pe zi);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3. Fructe (2-4 por\u0163ii pe zi);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 4. Lapte \u015fi derivate (2-3 por\u0163ii pe zi);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 5. Carne, pe\u015fte, ou\u0103 (2-3 por\u0163ii pe zi).<\/p>\n

Fiecare grup\u0103 de alimente este etalat\u0103 vizual pentru a u\u015fura sfatul nutri\u0163ional practic. De asemenea, este reprezentat num\u0103rul de por\u0163ii ce trebuie consumate zilnic. Varia\u0163ia dintre minim \u015fi maxim \u00een ceea ce prive\u015fte num\u0103rul de por\u0163ii de-pinde de nevoile energetice \u015fi de preferin\u0163ele alimentare personale. Fiecare persoan\u0103 trebuie s\u0103 consume cel pu\u0163in num\u0103rul minim de por\u0163ii pentru fiecare grup\u0103 de alimente. Astfel, consum\u00e2nd alimente din toate \u201eetajele\u201d piramidei se realizeaz\u0103 un aport adecvat de macro- \u015fi micronutrien\u0163i.<\/p>\n

Piramida alimentar\u0103 subliniaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp echilibrul, varietatea \u015fi modera\u0163ia cu care este necesar ca unele alimente s\u0103 fie consumate, pun\u00e2nd accent pe consumul cerealelor, legumelor \u015fi fructelor. Sunt reprezentate grafic alimen-tele ce furnizeaz\u0103 macronutrien\u0163ii (glucide, proteine, lipide) \u015f i micronutrien\u0163ii (vitamine, minerale) necesari pentru a men\u0163ine starea de s\u0103n\u0103tate a popula\u0163iei.<\/p>\n

Cerealele, legumele \u015fi fructele sunt cel mai bine reprezentate \u00een piramida alimentar\u0103, ca fundament al alimenta\u0163iei echilibrate, numindu-le \u201ebaz\u0103\u201d pentru o nutri\u0163ie adecvat\u0103 \u015fi pentru s\u0103n\u0103tate, notabil fiind faptul c\u0103 acestea pot reduce riscul de apari\u0163ie a bolilor cronice.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Aceste alimente stau la baza dietelor s\u0103n\u0103toase, deoarece au un con\u0163inut sc\u0103zut \u00een gr\u0103simi saturate, colesterol, zah\u0103r \u015fi sodiu (d\u0103un\u0103toare \u00een cantit\u0103\u0163i excesive). Ele trebuie acompaniate de alimente bogate \u00een proteine (lapte, br\u00e2nz\u0103, pe\u015fte, carne \u015fi produse din carne cu un con\u0163inut sc\u0103zut \u00een gr\u0103simi), reprezentate grafic \u00een al treilea nivel al piramidei, pun\u00e2ndu-se accent \u00een ultima perioad\u0103 pe consumul c\u0103rnurilor albe \u00een defavoarea celor ro\u015fii (care tind s\u0103 urce \u00een partea superioar\u0103 a piramidei).<\/p>\n

V\u00e2rful piramidei, av\u00e2nd cel mai mic volum, este reprezentat de gr\u0103simi \u015fi de produse zaharoase. Aceast\u0103 por\u0163iune nu are ata\u015fate recomand\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte num\u0103rul de por\u0163ii, ci doar men\u0163iunea de a fi consumate rar \u015fi \u00een cantit\u0103\u0163i mici.<\/p>\n

Se recomand\u0103 reducerea cantita\u0163ii de sare, iar alcoolul, dac\u0103 este con-sumat, trebuie s\u0103 se rezume la cantit\u0103\u0163i mici.<\/p>\n

Implementarea \u00een practic\u0103 a raporturilor ce stau la baza alc\u0103tuirii pira-midei alimentare are capacitatea de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i calitatea vie\u0163ii \u015fi de a reduce riscul unor boli cronice cum sunt boala coronarian\u0103, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat \u015fi unele forme de cancer.<\/p>\n

Exist\u0103 diferen\u0163e \u00een ceea ce prive\u015fte alegerea diverselor alimente, aceasta variind \u00een func\u0163ie de cultur\u0103, obiceiuri familiale, religie, costul \u015fi disponibilitatea alimentelor, alergii \u015fi intoleran\u0163e alimentare.<\/p>\n

Piramida ofer\u0103 posibilitatea alegerii alimentelor din fiecare grup\u0103 repre-zentat\u0103, put\u00e2ndu-se crea combina\u0163ii \u00een func\u0163ie de preferin\u0163ele individuale.<\/p>\n

Totu\u015fi, \u00een cazul \u00een care una din categoriile de alimente nu poate fi consu-mat\u0103 (de exemplu, c\u00e2nd nu se pot consuma lapte \u015fi derivatele sale \u00een cazul intole-ran\u0163ei la lactoz\u0103 sau din diverse alte motive), este necesar ca nutrien\u0163ii furniza\u0163i de respectiva grup\u0103 s\u0103 fie adu\u015fi din alte produse (de exemplu calciu furnizat de cere-ale \u00eembog\u0103\u0163ite cu calciu, sucuri de fructe \u00eembog\u0103\u0163ite cu calciu, lapte \u015fi derivate delactozate).<\/p>\n

Carnea \u015fi pe\u015ftele reprezint\u0103 surse majore de fier, zinc \u015fi vitamine din gru-pul B \u00een majoritatea dietelor. Dac\u0103 sunt evitate alimentele de origine animal\u0103 sau \u00een cazul \u00een care cantit\u0103\u0163ile consumate nu sunt cele adecvate, acestea trebuie furni-zate de alte alimente (de exemplu, cerealele \u00eembog\u0103\u0163ite cu fier, spanacul, fasolea uscat\u0103, lintea, maz\u0103rea sunt importante surse de fier).<\/p>\n

Al\u0103turi de recomand\u0103rile dietetice, activitatea fizic\u0103 efectuat\u0103 zilnic aduce un real beneficiu. Este demonstrat faptul c\u0103 activitatea fizic\u0103 regulat\u0103 scade riscul anumitor boli cronice cum ar fi hipertensiunea arterial\u0103, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemic\u0103, diabetul zaharat tip 2, cancerul de colon \u015fi osteo-poroza. Astfel, pentru a reduce riscul de apari\u0163ie a acestor boli cronice este recomandat ca adul\u0163ii s\u0103 fac\u0103 cel pu\u0163in 30 de minute de activitate fizic\u0103 moderat\u0103, preferabil \u00een fiecare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<\/p>\n

Activitatea fizic\u0103 regulat\u0103 reprezint\u0103 \u015fi o modalitate de a ob\u0163ine \u015fi de a men\u0163ine totodat\u0103 o greutate corporal\u0103 normal\u0103, at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul adul\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi la copii \u015fi adolescen\u0163i.<\/p>\n

Grupele alimentare<\/b><\/p>\n

P\u00c2INEA, CEREALELE, OREZUL, PASTELE<\/b><\/p>\n

\"\"Cerealele (gr\u00e2u, ov\u0103z, orez, secar\u0103, orz, mei, porumb) reprezint\u0103 principalele componente ale dietei. Acestea constituie importante surse nutritive.<\/p>\n

Principalii nutrien\u0163i con\u0163inu\u0163i \u00een cereale<\/b><\/p>\n

    \n
  • Polizaharide digerabile (amidon)<\/li>\n
  • Polizaharide nedigerabile (fibre alimentare)<\/li>\n
  • Minerale (\u00een special fier \u015fi fosfor)<\/li>\n
  • Vitamine din complexul B (\u00een special tiamina \u015fi acidul nicotinic)<\/li>\n
  • Vitamina E<\/li>\n
  • Proteine \u2013 prezente \u00eentr-o cantitate relativ sc\u0103zut\u0103 comparativ cu alimente-le bogate \u00een proteine, cum este carnea (totu\u015fi, datorit\u0103 cantit\u0103\u0163ilor ingerate, p\u00e2inea \u015fi alte cereale au o contribu\u0163ie semnificativ\u0103 la aportul proteic)<\/li>\n<\/ul>\n

    Reprezentantul cel mai de seam\u0103 al acestei categorii este gr\u00e2ul. Acesta este transformat \u00een f\u0103in\u0103 prin procesul de m\u0103cinare. Gradul de extrac\u0163ie reprezint\u0103 termenul utilizat pentru a indica propor\u0163ia \u00een care bobul de gr\u00e2u este conservat \u00een f\u0103in\u0103. \u00cen cazul f\u0103inii rezultate din \u00eentregul bob de gr\u00e2u, gradul de extrac\u0163ie este de 100%. \u00cen prepararea f\u0103inurilor cu un grad de extrac\u0163ie mai sc\u0103zut sunt \u00eendep\u0103rtate straturile externe, embrionul \u015fi germenul bobului de gr\u00e2u (t\u0103r\u00e2\u0163e), acestea con\u0163in\u00e2nd nutrien\u0163i valoro\u015fi: cea mai mare parte a tiaminei \u015fi a fierului (con\u0163inut \u00een principal la nivelul germenului de gr\u00e2u), cea mai mare parte a acidului nicotinic \u015fi a fosforului (con\u0163inute la nivelul celorlalte straturi), c\u00e2t \u015fi proteine cu o valoare biologic\u0103 relativ \u00eenalt\u0103. Cu c\u00e2t gradul de extrac\u0163 ie este mai mic, cu at\u00e2t f\u0103ina rezultat\u0103 este mai alb\u0103, dar cu un con\u0163 inut mai sc\u0103zut \u00een nutrien\u0163i cum sunt tiamina, acidul nicotinic, fierul \u015fi fibrele alimentare. F\u0103ina va trebui \u00een final s\u0103 con\u0163in\u0103 o cantitate minim recomandat\u0103 de tiamin\u0103, acid nicotinic \u015fi fier. F\u0103inurile cu un grad de extrac\u0163ie sc\u0103zut necesit\u0103 a fi fortifiate cu ace\u015fti nutrien\u0163i. De asemenea, este necesar\u0103 fortifierea cu calciu la toate f\u0103inurile cu rate variate de extrac\u0163ie.<\/p>\n

    P\u00e2inea reprezint\u0103 astfel o surs\u0103 important\u0103 de nutrien\u0163i.<\/p>\n

    \u00cen prepararea biscui\u0163ilor, pr\u0103jiturilor sau budincilor valoarea nutritiv\u0103 a f\u0103inii este modificat\u0103 datorit\u0103 includerii altor ingrediente, cum sunt ou\u0103le, gr\u0103si-mile, laptele, zah\u0103rul \u015fi fructele.<\/p>\n

    Este necesar ca dieta zilnic\u0103 s\u0103 con\u0163in\u0103 6 p\u00e2n\u0103 la 11 por\u0163ii de alimente din aceast\u0103 grup \u0103, de preferat de tipul celor nerafinate (f\u0103in\u0103 neagr\u0103, orez brun etc.). Acestea vor furniza o cantitate considerabil\u0103 de fibre alimentare, ceea ce reprezint\u0103 unul din principiile unei alimenta\u0163ii ra\u0163ionale. Un con\u0163inut crescut \u00een fibre va ajuta, de asemenea, la ob\u0163inerea unor diete mai s\u0103race \u00een calorii.<\/p>\n

    Al\u0103 turi de fibre, alimentele din aceast\u0103 grup\u0103 furnizeaz\u0103 o cantitate considerabil\u0103 de minerale \u015fi vitamine necesare men\u0163inerii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Acidul folic este unul din componentele cerealelor integrale (unele sunt \u00eembog\u0103\u0163ite \u2013 cum ar fi cerealele pentru micul dejun), av\u00e2nd o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 at\u00e2t \u00een perioada prenatal\u0103 (scade inciden\u0163 a unor defecte genetice), c\u00e2t \u015fi la persoana adult\u0103 (scade riscul de apari\u0163ie a bolii coronariene, a accidentului vascular cerebral \u015fi a unor forme de cancer).<\/p>\n

    De asemenea, este necesar s\u0103 se aleag\u0103 produse de panifica\u0163ie ce au o cantitate redus\u0103 de gr\u0103simi saturate sau de zah\u0103r ad\u0103ugate suplimentar.<\/p>\n

    Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

      \n
    • Consuma\u0163i cereale integrale \u00een locul celor rafinate \u2013 prefera\u0163i p\u00e2inea neagr\u0103 \u00een locul p\u00e2inii albe sau orezul negru \u00een locul celui alb<\/li>\n
    • Folosi\u0163i f\u0103ina integral\u0103 la preparate: pr\u0103jituri, alte gust\u0103ri, \u00een salate sau supe (crutoane).<\/li>\n<\/ul>\n

      LEGUMELE \u015eI ZARZAVATURILE<\/b><\/p>\n

      \"\"<\/p>\n

      Aceast\u0103 grup\u0103 este considerat\u0103 ca fiind principala surs\u0103 de vitamine \u015fi mi-nerale (al\u0103turi de fructe), contribuind totodat\u0103 la aportul zilnic al carbohidra\u0163ilor \u015fi al fibrelor alimentare. De asemenea, legumele \u015fi vegetalele con\u0163in cantit\u0103\u0163i im-portante de carotenoizi \u015fi agen\u0163i fitoprotectori (substan\u0163e ce au un rol de preven\u0163ie a neoplaziilor, bolilor cardiovasculare sau pierderii vederii legat\u0103 de v\u00e2rst\u0103).<\/p>\n

      Unele legume con\u0163in proteine: fasolea (faseolina), maz\u0103rea (legumelina) \u015fi soia (glicina). Legumele sunt s\u0103race \u00een gr\u0103simi \u015fi lipsite de colesterol. De ase-menea, au un con\u0163inut crescut de ap\u0103.<\/p>\n

      \u00cen concluzie, legumele constituie alimente cu valoare nutri\u0163ional\u0103 mare.<\/p>\n

      Legumele verzi \u015fi ro\u015fiile<\/b><\/i><\/p>\n

      Legumele verzi con\u0163in cantit\u0103\u0163i variate de vitamina C. Varza, conopida, broccoli, varza de Bruxelles \u015fi ro\u015fiile reprezint\u0103 surse importante de vitamine.<\/p>\n

      De asemenea, ro\u015fiile \u015fi legumele cu frunze verzi cum sunt varza sau spanacul au un con\u0163inut important de beta caroten, precursor al vitaminei A. Legumele verzi contribuie de asemenea la aportul de acid folic, fier \u015fi calciu. Con\u0163inutul \u00een minerale al legumelor variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de con\u0163inutul \u00een minerale al solului pe care se dezvolt\u0103.<\/p>\n

      Membrii acestui grup au o valoare energetic\u0103 sc\u0103zut\u0103, de unde rezult\u0103 indica\u0163ia de consum \u00een dietele hipocalorice.<\/p>\n

      Cartofii<\/b><\/i><\/p>\n

      Atunci c\u00e2nd sunt consuma\u0163i \u00een cantit\u0103\u0163i considerabile, ace\u015ftia au o valoare energetic\u0103 important\u0103. Un cartof mic are cam aceea\u015fi valoare energetic\u0103 cu o felie sub\u0163ire de p\u00e2ine. La fel ca \u015fi p\u00e2inea alb\u0103, cartofii sunt caracteriza\u0163i printr-un index glicemic crescut, recomand\u0103rile nutri\u0163ionale curente ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 ace\u015ftia nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 3 por\u0163ii pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

      Cantitatea de vitamin\u0103 C con\u0163inut\u0103 \u00een cartof scade odat\u0103 cu durata de depozitare. Cartofii pot fi surse importante de vitamine (C \u015fi B) \u00een func\u0163ie de cantitatea \u015fi regularitatea cu care sunt consuma\u0163i. Con\u0163in de asemenea cantit\u0103\u0163i mici de proteine \u015fi fier.<\/p>\n

      R\u0103d\u0103cinoasele<\/b><\/i><\/p>\n

      R\u0103d\u0103cinoasele cum sunt morcovul, p\u0103st\u00e2rnacul \u015fi sfecla con\u0163in vitamina C, dar nu constituie surse de vitamine la fel de bune cum sunt legumele verzi. Au o valoare energetic\u0103 u\u015for mai mare comparativ cu legumele verzi, datorit\u0103 prezen\u0163ei unei cantit\u0103\u0163i mai mari de amidon. Sfecla \u015fi p\u0103st\u00e2rnacul con\u0163in cantit\u0103\u0163i mai mari de carbohidra\u0163i comparativ cu morcovii sau guliile. Totu\u015fi, contribu\u0163ia lor la aportul energetic total nu este una deosebit de important\u0103.<\/p>\n

      Vegetalele cu p\u0103st\u0103i<\/b><\/i><\/p>\n

      Maz\u0103rea, fasolea \u015fi lintea con\u0163in cea mai mare cantitate de carbohidra\u0163i \u015fi proteine dintre toate legumele. Proteinele lor au \u00eens\u0103 o valoare biologic\u0103 sc\u0103zut\u0103. De asemenea, con\u0163in cantit\u0103\u0163i considerabile de fier \u015fi vitamine din grupul B, \u00een special tiamina, fiind astfel foarte importante \u00een dieta vegetarian\u0103. Fasolea verde \u015fi maz\u0103rea reprezint\u0103 surse importante de vitamina C. Soia este bogat\u0103 \u00een izoflavone, compu\u015fi similari structural \u015fi func\u0163ional cu estrogenii. Izoflavonele au un efect favorabil asupra nivelului colesterolului total \u015fi LDL-colesterolului.<\/p>\n

      Legumele \u015fi vegetalele trebuie s\u0103 reprezinte 3-4 por\u0163ii din meniul zilnic. Totu\u015fi, at\u00e2ta timp c\u00e2t balan\u0163a energetic\u0103 este men\u0163inut\u0103, nu exist\u0103 nici un risc \u00een dep\u0103\u015firea acestei cantit\u0103\u0163i.<\/p>\n

      Acest grup de alimente furnizeaz\u0103 o cantitate considerabil\u0103 de fibre ali-mentare, micronutrien\u0163i (potasiu, calciu, vitamina C, vitamina B6<\/sub>, carotenoizi, vi-tamina E, fola\u0163i), c\u00e2t \u015fi al\u0163i produ\u015fi cu func\u0163ii antioxidante. Pot fi consumate at\u00e2t preparate \u00een ulei de m\u0103sline c\u00e2t \u015fi proaspete, sub form\u0103 de salate.<\/p>\n

      Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

        \n
      • \n

        Consuma\u0163i c\u00e2t mai multe legume \u015fi zarzavaturi de sezon.<\/p>\n<\/li>\n

      • \n

        Folosi\u0163i \u015fi legumele congelatete; necesit\u0103 un timp scurt de preparare \u015fi au o savoare deosebit\u0103.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

          \n
        • \n

          Consuma\u0163i legume \u015fi zarzavaturi proaspete sub form\u0103 de salate (f\u0103r\u0103 sosuri).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

            \n
          • \n

            Folosi\u0163i o varietate mare de legume \u015fi zarzavaturi. Con\u0163inutul lor \u00een micronutrien\u0163i este diferit.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

              \n
            • \n

              Prepara\u0163i cartofii, maz\u0103rea sau fasolele boabe f\u0103r\u0103 adaos suplimentar de gr\u0103simi (f\u0103r\u0103 cartofi pr\u0103ji\u0163i).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

              FRUCTELE<\/b><\/p>\n

              \"\"<\/p>\n

              Fructele sunt alimente de origine vegetal\u0103, caracterizate prin bog\u0103\u0163ia lor \u00een ap\u0103, glucide cu molecul\u0103 mic\u0103, celuloz\u0103, vitamine, s\u0103ruri minerale \u015fi arome.<\/p>\n

              Glucidele se g\u0103sesc \u00een propor\u0163ie important\u0103, fiind unul dintre componente-le cele mai importante. Se g\u0103sesc sub form\u0103 de zaharuri simple (glucoz\u0103 , fructoz\u0103 , zaharoz\u0103), iar dintre polizaharide sunt prezente amidonul (\u00een cantitate mai ma-re \u00een perioada de prematurare, ulterior cantitatea diminu\u00e2ndu-se), celuloza (sub form\u0103 de hemiceluloze), gume \u015fi substan\u0163e pectice, \u00een propor\u0163ii variabile \u00een diferite fructe. Proteinele sunt \u00een general s\u0103rac reprezentate. Lipidele se g\u0103sesc \u00een special \u00een s\u00e2mburi \u015fi semin\u0163e, fiind utilizate uneori drept surs\u0103 pentru producerea unor uleiuri (arahide, m\u0103sline, migdale). Nucile, alunele, migdalele, arahidele \u015fi fisticul sunt bogate \u00een acizi gra\u015fi nesatura\u0163i \u015fi s\u0103race \u00een acizi gra\u015fi satura\u0163i, av\u00e2nd efect de sc\u0103dere a colesterolului. Consumul lor trebuie \u00eens\u0103 limitat uneori din cauza aportului caloric ridicat.<\/p>\n

              Vitaminele, \u00een special cele hidrosolubile, sunt bine reprezentate.<\/p>\n

              Fructele au un con\u0163inut crescut \u00een potasiu \u015fi sc\u0103zut \u00een sodiu (banane, prune, piersici, caise uscate). De\u015fi sunt surse s\u0103race \u00een vitamine din complexul B (cu excep\u0163ia fola\u0163ilor, con\u0163inu\u0163i \u00een special \u00een frunzele verzi), au o importan\u0163\u0103 de-osebit \u0103 datorit\u0103 aportului considerabil de vitamina C. Citricele, cum sunt portocalele sau grapefruit-ul, ca \u015fi fructe precum coac\u0103zele, fragii, c\u0103p\u015funele, zmeura, merele, kiwi, stafidele negre au un con\u0163inut crescut de vitamina C.<\/p>\n

              Piersicile, caisele \u015fi prunele au un con\u0163inut crescut \u00een beta caroten.<\/p>\n

              Unele fructe con\u0163in cantit\u0103\u0163i considerabile de fier, ca de exemplu piersicile uscate, caisele uscate \u015fi smochinele, prunele, strugurii \u015fi stafidele. Gradul de absorb\u0163ie al fierului con\u0163inut de acestea nu este cunoscut totu\u015fi cu precizie.<\/p>\n

              Ca \u015fi legumele, fructele au structur\u0103 celulozic\u0103, iar con\u0163inutul \u00een ap\u0103 este relativ crescut (aproximativ 94% \u00een cazul pepenelui, 84% \u00een cazul m\u0103rului, 86% \u00een cazul portocalelor).<\/p>\n

              Sucul provenit din fructe face parte din acela\u015f i grup de alimente, \u00eens\u0103 con-\u0163ine o cantitate mult mai mic\u0103 de fibre comparativ cu fructul \u00eentreg.<\/p>\n

              Fructele \u015fi legumele reprezint\u0103 singura surs\u0103 de vitamina C din diet\u0103. Acesta poate fi cu u\u015furin\u0163\u0103 distrus prin procesele de preparare termic\u0103.<\/p>\n

              Recomand\u0103rile actuale prev\u0103d consumarea a 2-3 por\u0163ii zilnice de fructe proaspete. Acestea, ca \u015fi legumele, furnizeaz\u0103 o cantitate important\u0103 de micro-nutrien\u0163i (\u00een special de vitamina C), fibre \u015fi substan\u0163e antioxidante.<\/p>\n

              Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

                \n
              • \n

                Cump\u0103ra\u0163i c\u00e2t mai multe fructe de sezon; au un pre\u0163 relativ sc\u0103zut \u015fi o savoare deosebit\u0103.<\/p>\n<\/li>\n

              • \n

                Cump\u0103ra\u0163i fructe proaspete, uscate, \u00eenghe\u0163ate sau conservate astfel \u00eenc\u00e2t sa nu va lipseasc\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                  \n
                • \n

                  Atunci c\u00e2nd alege\u0163i fructe conservate, selecta\u0163i-le pe cele conservate \u00een ap\u0103 sau suc de fructe, nu \u00een sirop.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                    \n
                  • \n

                    Folosi\u0163i o varietate c\u00e2t mai mare de fructe; con\u0163inutul lor \u00een nutrien\u0163i este diferit.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                      \n
                    • \n

                      Consuma\u0163i fructe proaspete la gust\u0103ri sau la desert si prefera\u0163i-le pe acestea \u00een locul celor supuse prepar\u0103rii termice (compot).<\/p>\n<\/li>\n

                    • \n

                      Consuma\u0163i fructul \u00eentreg \u015fi nu doar sucul fructului; va suplimenta dieta cu o cantitate important\u0103 de fibre alimentare.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                      LAPTELE \u015eI PRODUSELE LACTATE<\/b><\/h3>\n

                      \"\"<\/p>\n

                      Laptele folosit pentru consumul uman provine de la diferite specii de mamifere, cum ar fi vaca, oaia, capra, iapa, bivoli\u0163a. Toate tipurile de lapte se aseam\u0103n\u0103 \u00eentre ele \u00een ceea ce prive\u015fte compozi\u0163 ia, dar constituen\u0163ii s\u0103i sunt prezen\u0163i \u00een propor\u0163ii variate, \u00een func\u0163ie de specia de la care a fost ob\u0163inut. Laptele de vac\u0103 este folosit cel mai frecvent pentru consumul uman.<\/p>\n

                      Laptele poate fi consumat \u00een diferite moduri, necesit\u00e2nd o preparare mini-m\u0103, av\u00e2nd un cost relativ sc\u0103zut. Aceste considera\u0163ii, al\u0103turi de \u00eenalta valoare biologic\u0103 a proteinelor sale, \u00eei confer\u0103 o valoare aparte atunci c\u00e2nd este necesar\u0103 o diet\u0103 hiperproteic\u0103.<\/p>\n

                      Laptele semidegresat este similar cu laptele integral \u00een ceea ce prive\u015fte con\u0163inutul \u00een carbohidra\u0163i, proteine, minerale \u015fi vitamine hidrosolubile, dar are un con\u0163inut mai sc\u0103zut \u00een gr\u0103simi \u015fi vitamine liposolubile. Folosirea laptelui degresat reprezint\u0103 o modalitate de a reduce aportul lipidic \u015f i caloric. Anumite produse degresate de lapte sunt fortifiate cu vitaminele A \u015fi D. Laptele degresat nu trebuie folosit la copiii sub 5 ani.<\/p>\n

                      Principalii nutrien\u0163i ai laptelui de vac\u0103<\/b><\/i><\/p>\n

                        \n
                      • \n

                        Proteine, \u00een principal cazeina \u015fi lactalbumina; proteinele din lapte furni-zeaz\u0103 aminoacizi esen\u0163iali<\/p>\n<\/li>\n

                      • \n

                        Carbohidra\u0163i, sub forma lactozei<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                          \n
                        • \n

                          Gr\u0103simi, \u00eentr-o form\u0103 emulsifiat\u0103<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                            \n
                          • \n

                            Calciu \u015fi fosfor, \u00een forme rapid absorbabile<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                              \n
                            • \n

                              Vitamina A<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                \n
                              • \n

                                Vitamine din complexul B, \u00een special riboflavina<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                Laptele praf este un produs ob\u0163inut prin evaporarea apei din lapte. Atunci c\u00e2nd este reconstituit, laptele praf este comparabil din punct de vedere nutritiv cu laptele proasp\u0103t.<\/p>\n

                                Produsele lactate<\/b><\/p>\n

                                Sm\u00e2nt\u00e2na<\/b><\/i><\/p>\n

                                Sm\u00e2nt\u00e2na con\u0163ine o cantitate mare de gr\u0103simi (30%) av\u00e2nd un important rol energetic.<\/p>\n

                                Untul<\/b><\/i><\/p>\n

                                Are un con\u0163inut crescut \u00een gr\u0103simi (65\u201385%) dar \u015fi \u00een vitamina A, variabil \u00een func\u0163ie de dieta animalului de la care s-a recoltat laptele. Con\u0163inutul \u00een vitamina D este moderat sau sc\u0103zut, fiind mai mare \u00een anotimpul cald comparativ cu cel rece.<\/p>\n

                                Iaurtul<\/b><\/i><\/p>\n

                                Se ob\u0163ine prin ad\u0103ugarea unei culturi de bacterii ce fermenteaz\u0103 lactoza, d\u00e2nd na\u015f tere acidului lactic. \u00cenchegarea se produce atunci c\u00e2nd se ob\u0163ine un anu-mit grad de aciditate.<\/p>\n

                                Savoarea \u015fi con\u0163inutul nutri\u0163ional sunt uneori modificate prin ad\u0103ugarea zah\u0103rului, a aromelor sau a fructelor. \u00cen general, con\u0163inutul nutri\u0163ional al iaurtului este similar cu cel al laptelui, acesta din urm\u0103 fiind constituentul de baz\u0103.<\/p>\n

                                Iaurturile probiotice<\/b><\/i><\/p>\n

                                Con\u0163in un num\u0103r mare de microorganisme nepatogene ce se g\u0103sesc \u00een mod normal la nivelul tractului gastrointestinal. Prin modificarea compozi\u0163iei microflorei intestinale se pare c\u0103 aceste alimente aduc beneficii precum sc\u0103derea gradului de intoleran\u0163\u0103 la lactoz\u0103 , preven\u0163ia \u015fi tratamentul diareilor cu rotavirus \u015fi stimularea dezvolt\u0103rii sistemului imun.<\/p>\n

                                Br\u00e2nzeturile<\/b><\/i><\/p>\n

                                Pentru prepararea acestora, laptele este tratat cu o enzim\u0103 ce produce \u00een-chegarea laptelui. Ulterior se separ\u0103 \u00eentr-o parte lichid\u0103 (zerul) \u015fi o parte solid\u0103. Aceasta din urm\u0103 sufer\u0103 un proces de maturare ce presupune anumite modific\u0103ri chimice care \u00een final determin\u0103 savoarea br\u00e2nzeturilor.<\/p>\n

                                Valoarea nutritiv\u0103 a acestora este ridicat\u0103 datorit\u0103 con\u0163inutului crescut \u00een proteine, calciu, fosfor \u015fi vitamina A.<\/p>\n

                                Se recomand\u0103 consumul a 2-3 por\u0163ii zilnice de lapte sau derivate din lapte, de preferin\u0163\u0103 degresate. Acestea reprezint\u0103 una din cele mai importante surse de calciu din diet\u0103, dar \u015fi de proteine, riboflavin\u0103 \u015fi vitamina B12<\/sub>.<\/p>\n

                                Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

                                  \n
                                • \n

                                  Folosi\u0163i laptele ca \u015fi b\u0103utur\u0103 la mas\u0103; consuma\u0163i lapte degresat sau semidegresat.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                    \n
                                  • \n

                                    Dac\u0103 obi\u015fnui\u0163i s\u0103 consuma\u0163i lapte integral \u00eencerca\u0163i s\u0103-l \u00eenlocui\u0163i treptat cu preparate cu con\u0163inut mai redus \u00een gr\u0103simi.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                      \n
                                    • \n

                                      Prefera\u0163i la gust\u0103ri iaurturile semidegresate.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                        \n
                                      • \n

                                        Alege\u0163i br\u00e2nzeturile av\u00e2nd un con\u0163inut sc\u0103zut \u00een gr\u0103simi.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                          \n
                                        • \n

                                          Dac\u0103 nu consuma\u0163i lapte sau produse din lapte datorit\u0103 intoleran\u0163ei la lactoz\u0103 cea mai util\u0103 metod\u0103 de a beneficia de avantajele acestui aliment este consumul preparatelor delactozate; de asemenea, trebuie sa ave\u0163i \u00een vedere necesitatea supliment\u0103rii cu calciu a dietei.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                          CARNEA \u015eI PE\u015eTELE<\/b><\/p>\n

                                          \"\"<\/p>\n

                                          De regul\u0103 se consum\u0103 carne de pas\u0103re, vit\u0103, vi\u0163el, porc sau v\u00e2nat. Cel mai frecvent se utilizeaz\u0103 mu\u015f chiul scheletic, dar termenul se poate utiliza \u015fi pentru organele interne provenite din sacrificarea animalelor.<\/p>\n

                                          Cei mai importan\u0163i constituen\u0163i ai c\u0103rnii sunt proteinele, fierul \u015fi vitaminele din grupul B, \u00een special acidul nicotinic. Proteinele au o valoare biologic\u0103 \u00eenalt\u0103, deoarece con\u0163in to\u0163i aminoacizii esen\u0163iali. De asemenea, carnea con\u0163ine cantit\u0103\u0163i variabile de gr\u0103simi. Con\u0163inutul \u00een colesterol variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de specie. Preparatele de carne (hot dogs, c\u00e2rn\u0103ciorii, cremvur\u015ftii) sunt de asemenea bogate \u00een gr\u0103simi.<\/p>\n

                                          Fierul con\u0163inut \u00een carne (\u00een special \u00een carnea ro\u015fie) are o biodisponibilitate mai mare dec\u00e2t cel din vegetale.<\/p>\n

                                          S\u0103rurile minerale se g\u0103sesc \u00eentr-o propor\u0163ie variabil\u0103 , fiind reprezentate \u00een principal de fier \u2013 \u00een medie 2-3 mg\/100 g carne. Con\u0163inutul \u00een sodiu este variabil \u00een func\u0163ie de specie, cantit\u0103\u0163i mai mari fiind prezente \u00een viscere.<\/p>\n

                                          Vitaminele sunt prezente \u00een carne \u00een propor\u0163ii importante, \u00een special cele din grupul B (B1<\/sub>, B2<\/sub>, PP, B6<\/sub>, acid folic, acid pantotenic, ciancobalamin\u0103). Important este de re\u0163inut con\u0163inutul ridicat \u00een tiamin\u0103 al c\u0103rnii de porc. Vitaminele liposolubile se g\u0103sesc mai ales \u00een frac\u0163iunea lipidic\u0103 a c\u0103rnii.<\/p>\n

                                          Aroma caracteristic\u0103 a c\u0103rnii se datoreaz\u0103 prezen\u0163ei substan\u0163elor organice neproteice. Valoarea nutritiv\u0103 a acestora este neglijabil\u0103, dar au rolul de a stimula apetitul \u015fi de a declan\u015fa secre\u0163ia sucurilor digestive.<\/p>\n

                                          Organele<\/b><\/i><\/p>\n

                                          Ficatul, creierul, rinichiul, inima, momi\u0163ele au un con\u0163inut crescut de colesterol. De asemenea, \u00een ficat, rinichi sau inim\u0103 se g\u0103sesc cantit\u0103\u0163i considerabile de riboflavin\u0103, tiamin\u0103, acid nicotinic \u015fi fier. Pe l\u00e2ng\u0103 o cantitate important\u0103 de fier, ficatul are un con\u0163inut crescut \u00een vitamina A.<\/p>\n

                                          Pe\u015ftele<\/b><\/i><\/p>\n

                                          Carnea de pe\u015fte este comparabil\u0103 cu carnea celorlalte animale \u00een ceea ce prive\u015fte compozi\u0163ia. Este mai u\u015for de digerat dec\u00e2t carnea de la mamifere \u015fi p\u0103s\u0103ri deoarece nu con\u0163ine \u0163esut colagen fibros.<\/p>\n

                                          Este o surs\u0103 important\u0103 de proteine cu o valoare biologic\u0103 \u00eenalt\u0103, con\u0163in\u00e2nd to\u0163i aminoacizii esen\u0163iali.<\/p>\n

                                          Gr\u0103simea este distribuit\u0103 \u00een musculatura pe \u015ftelui sau este localizat\u0103 \u00een ficat, conferindu-i acestuia fr\u0103gezime. \u00cen func\u0163ie de con\u0163inutul \u00een gr\u0103sime, deosebim specii de pe\u015fte slab (cod, \u015fal\u0103u, biban, merlucius) \u015fi gras (hering, macrou, sardine, somon, somn). Caracteristic\u0103 este propor\u0163ia mare de acizi gra\u015fi polinesatura\u0163i \u015fi \u00een special \u03c9- 3. Speciile de pe\u015fte gras sunt cunoscute a fi bogate \u00een vitaminele A \u015fi D. De asemenea, con\u0163inutul \u00een vitamine din grupul B este unul semnificativ. Vitamina C se g\u0103se\u015fte doar \u00een ficatul de pe\u015fte \u015fi \u00een carnea de somon.<\/p>\n

                                          \u00cen ceea ce prive\u015fte con\u0163inutul \u00een minerale, sodiul \u015fi calciul sunt variabile \u00een func\u0163ie de specie, iar con\u0163inutul \u00een fosfor este extrem de important, fiind \u00een medie de 250 mg\/100 g. Fierul este de asemenea prezent, dar la un nivel inferior celui din carnea mamiferelor \u015fi p\u0103s\u0103rilor.<\/p>\n

                                          Carnea pe\u015ftelui are un con\u0163inut sc\u0103zut \u00een gr\u0103simi \u015fi o cantitate mare de ap\u0103 comparativ cu celelalte specii, av\u00e2nd astfel o valoare energetic\u0103 relativ sc\u0103zut\u0103. Substituirea c\u0103rnii cu pe\u015ftele \u00een alimenta\u0163ie reprezint\u0103 o metod\u0103 bun\u0103 de a reduce aportul de gr\u0103simi saturate \u015fi de a suplimenta aportul de acizi gra\u015fi \u03c9-3.<\/p>\n

                                          Crustaceele (racul, homarul, crevetele) sunt bogate \u00een substan\u0163e proteice \u015fi con\u0163in o cantitate redus\u0103 de lipide. Con\u0163inutul \u00een s\u0103ruri minerale este relativ bogat, \u00een special \u00een calciu \u015fi magneziu. \u00cen ceea ce prive\u015fte con\u0163inutul \u00een vitamine, este de men\u0163ionat prezen\u0163a vitaminei A \u00een carnea de crab \u015fi a vitaminelor din grupul B \u00een carnea crustaceelor, \u00een general.<\/p>\n

                                          Carnea alb\u0103 este preferabil\u0103 celei ro\u015fii, carnea slab\u0103 \u2013 preferabil\u0103 celei grase, iar pe\u015ftele este indicat ca \u015fi aliment important \u00een diet\u0103, datorit\u0103 con\u0163inutului \u00een acizi gra\u015fi \u03c9-3.<\/p>\n

                                          Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

                                            \n
                                          • \n

                                            Consuma\u0163i carne slab\u0103 (piept de pui, mu\u015fchi file, \u015func\u0103, etc.).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                              \n
                                            • \n

                                              Prefera\u0163i fierberea, coacerea sau \u00een\u0103bu\u015firea \u00een locul frigerii.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                \n
                                              • \n

                                                \u00cendep\u0103rta\u0163i gr\u0103simea vizibil\u0103 (sl\u0103nina, pielea de pe pui) \u015fi toat\u0103 gr\u0103simea ce apare la suprafa\u0163\u0103 \u00een timpul g\u0103tirii.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                  \n
                                                • \n

                                                  Prepara\u0163i hrana f\u0103r\u0103 sosuri suplimentare.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                    \n
                                                  • \n

                                                    Consuma\u0163i pe\u015fte c\u00e2t mai des (cel pu\u0163in de 2 \u2013 3 ori pe s\u0103ptam\u00e2n\u0103)<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                    OU\u0102LE<\/b><\/p>\n

                                                    Caracterizat printr-un con\u0163inut bogat \u00een proteine cu valoare biologic\u0103 \u00eenal-t\u0103 \u015fi vitamine, oul constituie un produs de baz\u0103 \u00een alimenta\u0163ie, fiind consumat ca atare sau \u00een diverse preparate.<\/p>\n

                                                    Albu\u015ful este de fapt o solu\u0163ie de albumine, al c\u0103ror reprezentant principal este ovoalbumina. Proteinele din albu\u015f au o valoare biologic\u0103 \u00eenalt \u0103 \u015fi con\u0163 in to\u0163i aminoacizii esen\u0163iali necesari organismului \u2013 \u015fi \u00een special cantit\u0103\u0163i crescute de ti-rozin\u0103, triptofan \u015fi lizin\u0103 \u2013 at\u00e2t de bine propor\u0163iona\u0163i, \u00eenc\u00e2t oul a devenit referin\u0163a standard pentru compararea calit\u0103\u0163ii proteinelor din alte alimente. Astfel, prin defini\u0163ie, valoarea biologic\u0103 a proteinelor din ou este considerat\u0103 100%. Albu\u015ful nu con\u0163ine gr\u0103simi \u015fi colesterol.<\/p>\n

                                                    Principala protein\u0103 a g\u0103lbenu\u015fului este ovovitelina. De asemenea, g\u0103lbenu\u015ful este o surs\u0103 important\u0103 de fosfolipide extrem de necesare \u00een alimenta\u0163ie, mai ales \u00een cazul copiilor \u015fi al gravidelor.<\/p>\n

                                                    Spre deosebire de albu\u015f, g\u0103lbenu\u015ful este bogat \u00een vitamine hidrosolubile (\u00een special complexul B) \u015fi liposolubile (vitaminele A, D, E \u015fi K). Cu excep\u0163ia riboflavinei care este distribuit\u0103 uniform \u00een masa oului, toate celelalte vitamine se g\u0103sesc \u00een g\u0103lbenu\u015f. De remarcat este faptul c\u0103 oul nu con\u0163ine vitamina C.<\/p>\n

                                                    G\u0103lbenu\u015f ul concentreaz\u0103 \u015fi substan\u0163ele minerale din ou (fosfor, calciu \u015fi fier).<\/p>\n

                                                    Datorit\u0103 con\u0163inutului crescut de gr\u0103simi emulsionate, g\u0103lbenu\u015ful are o important\u0103 ac\u0163iune colecistokinetic\u0103; pe de alt\u0103 parte, prezen\u0163a colesterolului \u00een cantitate semnificativ\u0103 impune limitarea consumului la coronarieni, dislipidemici sau la pacien\u0163ii cu litiaz\u0103 biliar\u0103.<\/p>\n

                                                    Omul consum\u0103 ou\u0103 provenite de la diverse specii de p\u0103s\u0103ri domestice sau s\u0103lbatice, dar cel mai frecvent se con-sum\u0103 ou\u0103le de g\u0103in\u0103, care sunt luate drept etalon \u00een descrierea compozi\u0163iei \u015fi calit\u0103\u0163ilor nutritive. Oul crud nu trebuie s\u0103 fie consumat ca atare, deoarece este frecvent contaminat microbiologic.<\/p>\n

                                                    Datorit\u0103 con\u0163inutului \u00een proteine cu valoare biologic \u00eenalt\u0103, c\u00e2t \u015fi a vitaminelor \u015fi mineralelor, oul reprezint\u0103 un aliment valoros, fiind indispensabil unei alimenta\u0163ii corecte, \u00een special \u00een r\u00e2ndul copiilor.<\/p>\n

                                                    \u00cen piramida alimentar\u0103 este reprezentat grafic al\u0103turi de carne \u015fi pe\u015fte, fiind recomandate aproximativ 4 por\u0163ii pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (4 ou\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103).<\/p>\n

                                                    Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

                                                      \n
                                                    • \n

                                                      Fierbe\u0163i ou\u0103le \u00een loc s\u0103 le pr\u0103ji\u0163i.<\/p>\n<\/li>\n

                                                    • \n

                                                      G\u0103ti\u0163i ou\u0103le b\u0103tute sau omleta \u00een vase de teflon f\u0103r\u0103 adaos suplimentar de gr\u0103simi.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                      GR\u0102SIMILE ALIMENTARE \u015eI ULEIURILE<\/b><\/p>\n

                                                      Din punct de vedere al originii lor, gr\u0103simile se \u00eempart \u00een gr\u0103simi animale, gr\u0103simi vegetale sau mixte.<\/p>\n

                                                      Gr\u0103simile animale se deosebesc de uleiuri datorit\u0103 caracteristicilor lor fizice, gr\u0103 simile fiind solide la temperatura camerei (datorit\u0103 con\u0163inutului relativ crescut \u00een acizi gra\u015fi satura\u0163i), \u00een timp ce uleiurile sunt lichide, av\u00e2nd de obicei origine vegetal\u0103 (provenite at\u00e2t din fructul ca atare \u2013 uleiul de m\u0103 sline, c\u00e2t \u015fi din semin\u0163e \u2013 uleiul de floarea-soarelui sau de in). Acestea din urm\u0103 au un con\u0163inut crescut \u00een acizi gra\u015fi nesatura\u0163i (forma cis<\/i>).<\/p>\n

                                                      Lipidele saturate cresc riscul bolilor cardiovasculare, fiind limitate \u00een dieta zilnic\u0103. Lipidele nesaturate sunt cele prezente \u00een uleiuri. Uleiul de floarea-soarelui, de porumb \u015fi de soia sunt uleiuri polinesaturate. Uleiurile de m\u0103sline \u015fi de arahide sunt mononesaturate. Uleiul de m\u0103sline trebuie s\u0103 fie preferat altor gr\u0103simi, fiind consumat at\u00e2t proasp\u0103t \u00een salate, c\u00e2t \u015fi pentru g\u0103tit.<\/p>\n

                                                      Prin procesul de pr\u0103jire alimentele re\u0163in o parte din gr\u0103simile alimentare c\u0103p\u0103t\u00e2nd o valoare energetic\u0103 \u00eenalt\u0103; din acest motiv consumul lor trebuie des-curajat ori de c\u00e2te ori este posibil.<\/p>\n

                                                      Exist\u0103 alimente ce au un con\u0163inut crescut \u00een uleiuri nesaturate \u2013 nuci, m\u0103s-line, unele specii de pe\u015fte, avocado.<\/p>\n

                                                      Gr\u0103simile saturate<\/b><\/i><\/p>\n

                                                      Alimentele bogate \u00een acizi gra\u015fi satura\u0163i au un efect de cre\u015ftere a colesterolului seric. Ele sunt reprezentate de sl\u0103nin\u0103, carnea gras\u0103, pielea de la pui, uleiul de palmier \u015fi cocos, produse lactate (sm\u00e2nt\u00e2n\u0103, unt).<\/p>\n

                                                      Se recomand\u0103 ca aportul acestora \u00een diet\u0103 s\u0103 fie limitat (sub 10% din totalul caloriilor).<\/p>\n

                                                      Colesterolul alimentar<\/b><\/i><\/p>\n

                                                      Alimentele cu un con\u0163inut bogat \u00een colesterol cresc nivelul seric de colesterol. Aceste alimente includ: ficatul \u015fi alte organe, g\u0103lbenu\u015ful de ou, derivatele din lapte integral.<\/p>\n

                                                      Acizii gra\u015fi trans<\/b><\/i><\/p>\n

                                                      Alimentele cu un con\u0163inut crescut \u00een acizi gra\u015fi \u00een form\u0103 trans<\/i> cresc de asemenea valoarea colesterolului seric. Acestea sunt reprezentate de uleiurile vegetale hidrogenate, cum sunt majoritatea margarinelor.<\/p>\n

                                                      Gr\u0103simi nesaturate<\/b><\/i><\/p>\n

                                                      Gr\u0103simile nesaturate (uleiurile) nu cresc colesterolul seric. Acestea se g\u0103-sesc \u00een uleiurile vegetale, fructele oleaginoase, m\u0103sline, avocado \u015fi soiurile de pe\u015fte gras, cum este somonul.<\/p>\n

                                                      Uleiurile nesaturate pot fi mononesaturate (m\u0103sline, floarea-soarelui) sau polinesaturate (soia, porumb, nuci).<\/p>\n

                                                      Anumite specii de pe\u015fte (somon, ton, macrou) con\u0163in acizi gra\u015fi \u03c9-3, care ofer\u0103 protec\u0163ie \u00eempotriva bolilor cardiovasculare.<\/p>\n

                                                      Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

                                                        \n
                                                      • \n

                                                        Alege\u0163i uleiurile vegetale \u00een locul gr\u0103similor solide.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                          \n
                                                        • \n

                                                          Dac\u0103 dori\u0163i sc\u0103derea num\u0103rului de calorii din diet\u0103, folosi\u0163i cantit\u0103\u0163i sc\u0103zute de gr\u0103simi la g\u0103tit.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                            \n
                                                          • \n

                                                            Evita\u0163i gr\u0103simile saturate \u015fi formele trans<\/i>.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                              \n
                                                            • \n

                                                              \u00cendep\u0103rta\u0163i gr\u0103simea vizibil\u0103 din carne \u015fi \u00eenl\u0103tura\u0163i pielea de pe carnea de pui.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                                \n
                                                              • \n

                                                                Limita\u0163i-v\u0103 aportul de ficat sau de alte organe.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                                  \n
                                                                • \n

                                                                  Consuma\u0163i lapte \u015fi derivate din lapte degresat. Acestea vor limita aportul de gr\u0103simi saturate, men\u0163in\u00e2nd neschimbat aportul celorlal\u0163i nutrien\u0163i.<\/p>\n<\/li>\n

                                                                • \n

                                                                  Alege\u0163i pe\u015ftele sau carnea alb\u0103 \u00een locul celei ro\u015fii.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                                                                  PRODUSELE ZAHAROASE<\/b><\/h3>\n

                                                                  \"\"<\/p>\n

                                                                  Aceast\u0103 grup\u0103 cuprinde alimente ob\u0163inute prin procese de rafinare indus-trial\u0103, caracterizate prin concen-trarea glucidelor cu molecul\u0103 mic\u0103 (glucoz\u0103, zaharoz\u0103) \u00een compozi\u0163ia lor.<\/p>\n

                                                                  Produsele zaharoase sunt caracterizate printr-o savoare deosebit\u0103, ceea ce face s\u0103 fie dorite. \u00cen aceste condi\u0163ii, reprezint\u0103 o surs\u0103 caloric\u0103 important\u0103, de\u015fi prezen\u0163a lor nu este absolut necesar\u0103 pentru echilibrul ra\u0163iei alimentare.<\/p>\n

                                                                  Reprezentan\u0163ii acestei grupe sunt produsele zaharoase propriu-zise (bom-boane, caramele, drajeuri, jeleuri etc.), ciocolata \u015fi produsele din ciocolat\u0103 , pro-dusele de cofet\u0103rie (pr\u0103jituri, torturi, \u00eenghe\u0163ate). Se caracterizeaz\u0103 printr-un aport caloric ridicat oferit \u00eentr-un volum mic. La ora actual\u0103 se remarc\u0103 o cre\u015ftere tot mai mare a consumului lor, de\u015fi nu furnizeaz\u0103 o valoare nutri\u0163ional\u0103 corespunz\u0103toare.<\/p>\n

                                                                  De asemenea, amintim ac\u0163iunea lor cariogen\u0103, cu impact \u00een special \u00een r\u00e2n-dul copiilor \u015fi adolescen\u0163ilor.<\/p>\n

                                                                  \u00cen piramida alimentar\u0103 aceste produse au reprezentare grafic\u0103 \u00een v\u00e2rful piramidei, al\u0103turi de gr\u0103simile saturate, suger\u00e2ndu-se astfel folosirea lor c\u00e2t mai rar\u0103.<\/p>\n

                                                                  B\u0102UTURILE<\/b><\/p>\n

                                                                  B\u0103uturile nealcoolice<\/b><\/i><\/p>\n

                                                                  Ceaiul \u015fi cafeaua nu au valoare energetic\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul ad\u0103ug\u0103rii lapte-lui, sm\u00e2nt\u00e2nii sau zah\u0103rului. Ele con\u0163in cafein\u0103 \u015fi teobromin\u0103, iar consumul lor excesiv poate cauza insomnie \u015fi iritabilitate. Ceaiul este o surs\u0103 important\u0103 de bioflavonoide, ce au rol antioxidant, put\u00e2nd preveni bolile cardiovasculare.<\/p>\n

                                                                  B\u0103uturile alcoolice<\/b><\/i><\/p>\n

                                                                  Alcoolul furnizeaz\u0103 7 kcal pe fiecare gram consumat. Con\u0163inutul \u00een alcool al diverselor b\u0103uturi este variabil, fiind de aproximativ 5% \u00een cazul berii, 10-15% \u00een cazul vinurilor. B\u0103uturile spirtoase pot avea un con\u0163inut de alcool de p\u00e2n\u0103 la 30-40%.<\/p>\n

                                                                  Vinurile dulci, berea \u015fi lichiorurile au un con\u0163inut important de carbohidra\u0163i av\u00e2nd astfel o valoare energetic\u0103 mare.<\/p>\n

                                                                  Dozele mici de vin consumate cu 20 minute \u00eenainte de mas\u0103 pot \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i apetitul, efect favorabil \u00een cazul v\u00e2rstnicilor ,a persoanelor cu poft\u0103 de m\u00e2ncare diminuat\u0103, a malnutri\u0163ilor \u015fi a celor care sufer\u0103 de depresie. De asemenea, datorit\u0103 con\u0163inutului \u00een fenoli \u015fi alte substan\u0163e fitochimice, vinul consumat \u00een cantitati mici are un rol protector fa\u0163\u0103 de bolile cardiovasculare.<\/p>\n

                                                                  Consumul cronic de alcool interfer\u0103 cu starea de nutri\u0163ie. Pe de o parte, se coreleaz\u0103 pozitiv cu obezitatea abdominal\u0103, care este principal factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Pe de alt\u0103 parte, consumul cronic de alcool duce la apari\u0163ia malnutri-\u0163iei. Deficien\u0163ele nutri\u0163ionale reprezint\u0103 o consecin\u0163\u0103 inevitabil\u0103 a consumului excesiv de alcool, nu doar datorit\u0103 faptului c\u0103 alcoolul \u00eenlocuie\u015fte alimentele, ci \u015fi pentru c\u0103 alcoolul interfer\u0103 direct cu utilizarea nutrien\u0163ilor de c\u0103tre organism.<\/p>\n

                                                                  Consumul cronic de alcool determin\u0103 un risc crescut de afectare hepatic\u0103, boli cardiovasculare, hipertrigliceridemie, cancer de s\u00e2n, de colon \u015fi rect, sc\u0103derea densit\u0103\u0163ii osoase, ulcer gastric \u015fi duodenal, pancreatit\u0103 acut\u0103 \u015fi cronic\u0103, diabet zaharat tip 2, leziuni renale, afec\u0163iuni ale prostatei, glandelor suprarenale \u015fi testiculelor, tulbur\u0103ri de dinamic\u0103 sexual\u0103, alterarea memoriei, ulcera\u0163ii cutanate, inhibarea r\u0103spunsului imun. \u00cen cazul pacien\u0163ilor cu hiperuricemie consumul de alcool poate declan\u015fa atacul acut de gut\u0103.<\/p>\n

                                                                  \u00cen sarcin\u0103 consumul de b\u0103uturi alcoolice este contraindicat, indiferent de cantitate.<\/p>\n

                                                                  Caracteristici nutri\u0163ionale ale grupelor alimentare<\/b><\/i><\/p>\n\n\n\n\n\n\n
                                                                  Grupa alimentar\u0103<\/td>\nPaine, cereale<\/p>\n

                                                                  orez ,paste<\/td>\n

                                                                  		Legume si<\/p>\n

                                                                  vegetale<\/td>\n

                                                                  		Fructe<\/td>\nLapte si<\/p>\n

                                                                  derivate<\/td>\n

                                                                  		Oua<\/td>\nCarne, peste<\/td>\n<\/tr>\n
                                                                  Principalii nutrienti<\/td>\n\n

                                                                  Carbohidra\u0163i, Fier, Tiamin\u0103<\/p>\n<\/td>\n

                                                                  		Vitamina A (beta-caroten)<\/td>\nVitamine (in principal vitamina C)<\/td>\nCalciu, Proteine<\/td>\nProteine cu valoare biologica inalta<\/td>\nProteine, Fier, Acizi grasi omega 3<\/td>\n<\/tr>\n
                                                                  Alte componente nutritive<\/td>\n\n

                                                                  Fibre, proteine, magneziu, zinc, riboflavina,niacina, folati, sodiu<\/p>\n<\/td>\n

                                                                  		Fibre ,magneziu, fier, vitamina C, folati, potasiu<\/td>\ncarbohidrati, fibre, folati<\/td>\nGrasimi, carbohidrati, magneziu, zinc, riboflavina, vitamina B12,\u00a0 sodiu , potasiu<\/p>\n

                                                                   <\/td>\n

                                                                  		Colesterol ,fier , vitamine B1,B2,B12,A,D<\/td>\nGasimi, niacina, vitamina B12<\/td>\n<\/tr>\n
                                                                  Numarul de portii recomandate zilnic<\/td>\n\n

                                                                  6-11\/zi<\/p>\n<\/td>\n

                                                                  		\n

                                                                  3-4\/zi<\/p>\n<\/td>\n

                                                                  		\n

                                                                  2-4\/zi<\/p>\n<\/td>\n

                                                                  		\n

                                                                  2-3\/zi<\/p>\n<\/td>\n

                                                                  		\n

                                                                  4 por\u0163ii\/s\u0103pt.<\/p>\n<\/td>\n

                                                                  		\n

                                                                  2-3<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

                                                                  REGULI PENTRU O ALIMENTA\u0162IE S\u0102N\u0102TOAS\u0102<\/b><\/p>\n

                                                                  1. P\u0103streaz\u0103-\u0163i pl\u0103cerea de a m\u00e2nca<\/b><\/p>\n

                                                                  Aceasta constituie un aspect pl\u0103cut al vie\u0163ii. Alimenta\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 nu presupune ca anumite m\u00e2nc\u0103ruri s\u0103 fie interzise, iar altele obligatorii. Trebuie doar s\u0103 existe un echilibru \u00eentre alimentele din diet\u0103, av\u00e2nd drept scop cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi minimalizarea riscului apari\u0163iei bolilor.<\/p>\n

                                                                  2. Consum\u0103 alimente variate<\/b><\/p>\n

                                                                  Cu c\u00e2t varietatea alimentelor consumate este mai mare, cu at\u00e2t mai mult organismul va primi to\u0163i nutrien\u0163ii esen\u0163iali, \u00een special vitaminele \u015fi mineralele at\u00e2t de necesare men\u0163inerii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n

                                                                  3. Alimenteaz\u0103-te corespunz\u0103tor, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0163i men\u0163ii greutatea normal\u0103<\/b><\/p>\n

                                                                  Supragreutatea atrage dup\u0103 sine o multitudine de probleme de s\u0103n\u0103-tate: produce suprasolicitarea articula\u0163iilor \u015fi oaselor, cre\u015fte tensi-unea arterial\u0103 \u015fi valorile colesterolului seric, produce anomalii respi-ratorii \u015fi cre\u015fte riscul de apari\u0163ie a diabetului, bolilor cardiovasculare \u015fi a accidentelor cerebrale.<\/p>\n

                                                                  4. Consum\u0103 o cantitate mare de cereale<\/b><\/p>\n

                                                                  Contrar opiniei generale, p\u00e2inea integral\u0103 \u015fi neagr\u0103, orezul sau pastele f\u0103inoase nu constituie alimente hipercalorice; dimpotriv\u0103, aduc nutrien\u0163i importan\u0163i (vitamine din grupul B) \u015fi fibre alimentare, confer\u0103 sa\u0163ietate f\u0103r\u0103 un aport de gr\u0103simi \u015fi sunt relativ ieftine. Aceast\u0103 grup\u0103 de alimente trebuie s\u0103 constituie baza alimenta\u0163iei.<\/p>\n

                                                                  5. Consum\u0103 o cantitate mare de fructe \u015fi legume<\/b><\/p>\n

                                                                  Aceste alimente nu sunt doar importante surse nutritive (vitamina C, fibre alimentare), dar furnizeaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp antioxidan\u0163 i impor-tan\u0163i, ce protejeaz\u0103 \u00eempotriva bolilor cardiovasculare \u015fi a neopla-ziilor. Orice diet\u0103 ar trebui s\u0103 con\u0163in\u0103 zilnic cel pu\u0163in 5 por\u0163ii de fructe \u015fi legume.<\/p>\n

                                                                  6. Consum\u0103 alimente care con\u0163in o cantitate mic\u0103 de gr\u0103simi <\/b>Consumul excesiv de gr\u0103simi produce cre\u015fterea nivelului seric de colesterol \u015fi a riscului pentru apari\u0163ia obezit\u0103\u0163ii \u015fi bolilor cardiovas-culare. Trebuie redus consumul de gr\u0103simi cum sunt sl\u0103nina, marga-rinele, m\u00e2nc\u0103rurile pr\u0103jite, produsele lactate nedegresate, carnea gras\u0103 \u015fi alimentele ce con\u0163in aceste tipuri de gr\u0103simi (produsele de patiserie).<\/p>\n

                                                                  7. Consum\u0103 ocazional produse zaharoase rafinate<\/b><\/p>\n

                                                                  Aceste alimente au o valoare energetic\u0103 foarte mare, dar un con\u0163inut nutritiv relativ sc\u0103zut.<\/p>\n

                                                                  8. Consum\u0103 alcool cu modera\u0163ie sau deloc<\/b><\/p>\n

                                                                  \u00cen timp ce cantit\u0103\u0163ile modeste de alcool nu sunt d\u0103un\u0103toare la majo-ritatea popula\u0163iei put\u00e2nd avea chiar efecte favorabile \u00een anumite circumstan\u0163e, consumul cu regularitate a unor cantit\u0103\u0163i excesive atrage riscuri substan\u0163iale.<\/p>\n

                                                                  9. Men\u0163ine echilibrul \u00eentre aportul alimentar \u015fi activitatea fizic\u0103 <\/b><\/p>\n

                                                                  Pentru a reduce riscul de apari\u0163ie a bolilor cronice, precum hiperten-siunea arterial\u0103, accidentul vascular cerebral, boala coronarian\u0103, diabetul zaharat de tip 2 sau diferite tipuri de cancere, este recomandat ca adul\u0163ii s\u0103 fac\u0103 cel pu\u0163in 30 de minute de activitate fizic\u0103 moderat\u0103 \u00een fiecare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<\/p>\n

                                                                  \"\"<\/p>\n

                                                                  \"\"<\/p>\n

                                                                  \n

                                                                   <\/p>\n

                                                                  <\/h3>\n

                                                                  <\/h3>\n

                                                                  <\/h3>\n

                                                                  <\/h3>\n

                                                                  <\/h3>\n

                                                                  <\/h3>\n

                                                                  <\/h3>\n<\/div>\n<\/article>\n
                                                                  \n

                                                                  Comments are closed.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n