{"id":4841,"date":"2019-06-03T17:00:58","date_gmt":"2019-06-03T15:00:58","guid":{"rendered":"http:\/\/prolifeclinics.ro\/?p=4841"},"modified":"2019-06-03T17:00:58","modified_gmt":"2019-06-03T15:00:58","slug":"alimentatie-sanatoasa-vitamine-si-minerale-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/2019\/06\/03\/alimentatie-sanatoasa-vitamine-si-minerale-2\/","title":{"rendered":"Alimenta\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103-vitamine \u0219i minerale"},"content":{"rendered":"
\n

Alimentatie sanatoasa, vitamine si minerale<\/span><\/h2>\n

 <\/p>\n

CE TREBUIE S\u0102 \u015eTIM DESPRE VITAMINE?<\/h3>\n

Vitaminele sunt substan\u0163e cu structur\u0103 complex\u0103 (compu\u015fi organici) care nu pot fi sintetizate de c\u0103tre organism, \u00eens\u0103 a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 \u00een corpul uman este absolut obligatorie pentru \u00eendeplinirea unor func\u0163ii esen\u0163iale ale acestuia. Spre deosebire de proteine, lipide sau glucide, vitaminele nu reprezint\u0103 surse de calorii \u015fi ne sunt necesare \u00een cantit\u0103\u0163i mult mai mici dec\u00e2t acestea.<\/p>\n

\u00cen func\u0163ie de modul \u00een care se dizolv\u0103 \u00een diverse solu\u0163ii, vitaminele sunt clasificate \u00een liposolubile<\/i>(vitaminele A, D, E \u015fi K) \u015fi hidrosolubile<\/i> (vitaminele din grupul B \u015fi vitamina C).<\/p>\n

DE CE NE SUNT NECESARE VITAMINELE?<\/h4>\n

Fiecare vitamin\u0103 are anumite roluri specifice \u00een organism.<\/p>\n

Vitaminele liposolubile: <\/b><\/i>Vitamina A<\/i> <\/b><\/i>joac\u0103 <\/b><\/i>un rol important \u00een vedere (par-ticip\u00e2nd la formarea imaginii la nivelul retinei), \u00een p\u0103strarea integrit\u0103\u0163ii \u0163esuturilor epiteliale de la nivelul pielii \u015fi mucoaselor organismului, \u00een ap\u0103rarea \u00eempotriva infec\u0163iilor \u015f i \u00een procesele de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare. Vitamina D<\/i> regleaz\u0103 circuitul calciului \u015fi fosforului \u00een organism, fiind extrem de important\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea osoas\u0103. Vitamina E<\/i> are func\u0163ie de antioxidant, protej\u00e2nd unele substan\u0163e din structura membranelor celulare (cum sunt acizii gra\u015fi nesatura\u0163i) \u00eempotriva distru-gerii determinate de compu\u015fii cu ac\u0163iune oxidant\u0103. Vitamina K<\/i> are drept rol principal interven\u0163ia \u00een sinteza la nivelul ficatului a unora dintre factorii implica\u0163i \u00een coagularea s\u00e2ngelui, dar se pare c\u0103 este implicat\u0103 \u015fi \u00een procesul de fixare a cal-ciului la nivelul oaselor.<\/p>\n

Vitaminele hidrosolubile: <\/b><\/i>Vitamina B<\/i>1<\/i><\/sub> <\/b><\/i>(tiamina)<\/i> <\/b><\/i>este implicat\u0103 <\/b><\/i>\u00een condu-cerea informa\u0163iei prin fibra nervoas\u0103 \u015fi \u00een diverse reac\u0163ii chimice care duc la \u00eendeplinire transformarea glucidelor \u00een organism \u015fi utilizarea lor pentru producerea de energie. Vitaminele B<\/i>2<\/i><\/sub> (riboflavina)<\/i> \u015fi B<\/i>3<\/i><\/sub> (vitamina PP, niacina)<\/i>particip\u0103 \u015fi ele la diverse reac\u0163ii chimice de tip oxidare-reducere ce servesc la prelucrarea \u00een organism a proteinelor, lipidelor \u015fi glucidelor. Vitamina B<\/i>5<\/i><\/sub> (acidul pantotenic)<\/i> are \u015fi ea rol \u00een ap\u0103rarea \u00eempotriva infec\u0163iilor \u015fi este o prezen\u0163\u0103 practic constant\u0103 \u00een toate c\u0103ile metabolice majore ale organismului, fiind parte component\u0103 a unei molecule care se afl\u0103 la intersec\u0163ia acestora, denumit\u0103 acetilcoenzima A, iar vita-mina B<\/i>6<\/i><\/sub> <\/i>\u015fi vitamina H (biotina) <\/i>sunt <\/i>\u015fi ele implicate \u00een multiple reac\u0163ii chimice ce <\/i>se desf\u0103\u015foar\u0103 continuu \u00een corpul uman. Vitamina B<\/i>12<\/i><\/sub> (ciancobalamina)<\/i> \u015fi acidul<\/i> folic <\/i>sunt esen\u0163iale \u00een desf\u0103\u015furarea normal\u0103 <\/i>a proceselor metabolice care particip\u0103 <\/i>la formarea hemului \u015fi a lan\u0163urilor de ADN \u015fi proteine (asigur\u00e2nd prin aceasta desf\u0103\u015furarea normal\u0103 a cre\u015fterii \u015fi reproducerii celulare). Vitamina C (acidul<\/i> ascorbic) <\/i>particip\u0103 \u015fi ea la coordonarea a numeroase func\u0163ii metabolice, la ap\u0103 <\/i>ra-rea antiinfec\u0163ioas\u0103 \u015fi la sinteza colagenului, ajut\u0103 la absorb\u0163ia fierului \u015fi are rol de ap\u0103rare a structurilor organismului \u00eempotriva agen\u0163ilor oxidan\u0163i.<\/p>\n

DE UNDE NE PROCUR\u0102M VITAMINELE?<\/h4>\n

Vitamina A se g\u0103se\u015fte \u00een produsele animale, de obicei \u00een asociere cu lipidele (de exemplu, \u00een produsele lactate \u015fi ficat), dar \u015fi \u00een margarin\u0103. Precursorii vitaminei A (carotenoizii) se g\u0103sesc \u00een plantele colorate (fructele \u015fi legumele gal-bene \u015fi ro\u015fii). \u00cen timpul prepar \u0103rii termice la temperaturi \u00eenalte (frigere) sau prin expunere la lumin\u0103 se pierde o mare cantitate de vitamin\u0103 A, ceea ce explic\u0103 con-\u0163inutul redus al fructelor uscate comparativ cu cele proaspete.<\/p>\n

Vitamina D poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een uleiul din ficat de cod, pe\u015ftele gras (macrou, hering, somon, sardine), drojdia de bere. Cantit\u0103\u0163i variabile se g\u0103sesc \u00een unt, ficat, ou\u0103, laptele uman \u015fi cel de vac\u0103 \u015fi \u00een preparatele fortifiate cu vitamina D (lapte, cereale, margarin\u0103). Con\u0163inutul de vitamin\u0103 D din alimente nu este influen\u0163at de modul de depozitare, conservare sau preg\u0103tire a acestora.<\/p>\n

La r\u00e2ndul lor, uleiurile vegetale sunt cele mai importante surse de acizi gra\u015fi polinesatura\u0163i \u015fi implicit \u015fi de vitamin\u0103 E, dar cantit\u0103\u0163i considerabile din aceasta se g\u0103sesc \u015fi \u00een nuci, cereale, pe\u015fte, carne, legume verzi (broccoli, spanac) . Pierderi de vitamin\u0103 E se produc doar prin frigere, nu \u015fi c\u00e2nd se fierb alimentele.<\/p>\n

\u00cen cazul vitaminei K, principala surs\u0103 alimentar\u0103 este constituit\u0103 de leguminoasele verzi, iar cantit\u0103\u0163i mai mici se g\u0103sesc \u00een lapte \u015f i produsele lactate, carne, ou\u0103, cereale, legume \u015fi fructe. Unele forme de vitamin\u0103 K sunt sensibile la lumin\u0103 \u015fi iradiere, de aceea preparatele pentru uz medical se p\u0103streaz\u0103 \u00een sticle de culoare \u00eenchis\u0103.<\/p>\n

Vitamina B1<\/sub> este foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een alimente, cantitatea cea mai impor-tant\u0103 g\u0103sindu-se \u00een carnea de porc; cantit\u0103\u0163i mari se mai g\u0103sesc \u00een cerealele integrale, cartofi, drojdia de bere, carne \u015fi pe\u015fte. C\u0103ldura, radia\u0163iile ionizante \u015fi oxidarea distrug vitamina B1<\/sub>, care este \u00een schimb stabil\u0103 \u00een produ-sele \u00eenghe\u0163ate. Pierderile din timpul prepar\u0103rii termice sunt variabile, \u00een func\u0163ie de modul \u00een care are loc aceasta.<\/p>\n

Vitamina B2<\/sub> este prezent\u0103 mai ales \u00een pro-dusele lactate, carne, viscere, pe\u015fte, ou\u0103, cerealele integrale. Ea este distrus\u0103 de ultraviolete, de aceea laptele nu se mai \u00eembuteliaz\u0103 \u00een sticle, ci \u00een cutii de carton. Cantit\u0103\u0163i variabile se pot pierde \u015fi \u00een timpul prepar\u0103rii termice a alimen-telor \u00een vase deschise cu mult\u0103 ap\u0103.<\/p>\n

\u00cen cazul vitaminei B3<\/sub>, principalele surse alimentare sunt reprezentate de produsele de carne \u015fi pe\u015fte. Cantit\u0103\u0163i mari se mai g\u0103sesc \u00een legume \u015fi cerealele \u00eembog\u0103\u0163ite, pe c\u00e2nd porumbul \u015fi orezul con\u0163in cantit\u0103\u0163i foarte mici. Vitamina B3<\/sub> nu este distrus\u0103 de c\u0103ldur\u0103 sau acizi, dar se pierde c\u00e2nd alimentele se prepar\u0103 termic \u00een cantit\u0103\u0163i mari de ap\u0103.<\/p>\n

Vitamina B5<\/sub> este larg r\u0103 sp\u00e2ndit\u0103 \u00een organism. Cantit\u0103\u0163i mari se g\u0103sesc \u00een ficat, rinichi, cereale, legume \u015fi carne, iar cantit\u0103\u0163i mai mici \u00een lapte, fructe \u015fi ve-getale. \u00cen timpul proceselor de preg\u0103tire termic\u0103 obi\u015fnuit\u0103 se pierd doar cantit\u0103\u0163i mici de vitamin\u0103 B5<\/sub>.<\/p>\n

Vitamina B6<\/sub> este larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een alimente, g\u0103 sindu- se \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u00een carne, viscere, cereale integrale \u015f i vegetale. Stabil\u0103 \u00een cazul expunerii la c\u0103ldu-r\u0103, vitamina B6<\/sub> este distrus\u0103 \u00eens\u0103 de substan\u0163ele alcaline \u015fi lumin\u0103.<\/p>\n

Vitamina B12<\/sub> se g\u0103se\u015fte exclusiv \u00een surse alimentare de origine animal\u0103: ficat, rinichi, carne slab\u0103, ou\u0103, lapte \u015fi br\u00e2nz\u0103. Vitamina B12<\/sub> nu sufer\u0103 modific\u0103ri \u00een timpul prepar\u0103rii termice.<\/b><\/p>\n

Acidul folic se g\u0103se\u015f te \u00een vegetale (spanac, asparagus, broccoli), ciuperci, ficat, dar \u015fi \u00een produsele de carne, p\u00e2inea integral\u0103, fasolea uscat\u0103. Acidul folic este o vitamin\u0103 relativ stabil\u0103 , dar \u00een timpul depozit\u0103rii sau prepar\u0103rii termice a alimentelor \u00een cantit\u0103\u0163i mari de ap\u0103 se pot produce pierderi importante ale acestuia.<\/p>\n

Cantit\u0103\u0163i mari de vitamina H se g\u0103sesc \u00een ficat, lapte, g\u0103lbenu\u015ful de ou \u015fi cereale; biotina este \u00eens\u0103 sintetizat\u0103 \u015fi de c\u0103tre bacteriile florei intestinale. Vitamina H este distrus\u0103 de c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n

Vitamina C se g\u0103se\u015fte at\u00e2t \u00een produsele de origine vegetal\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cele de origine animal\u0103. Principalele surse alimentare sunt fructele, legumele \u015fi visce-rele. Acidul ascorbic este distrus prin oxidare sau ad\u0103ugarea bicarbonatului. Refrigerarea \u015fi \u00eenghe\u0163area rapid\u0103 conserv\u0103 vitamina C, \u00eens\u0103 \u00een apa de g\u0103tit apar pierderi ale acesteia.<\/p>\n

Ce cantit\u0103\u0163i de vitamine trebuie s\u0103 consum\u0103m?<\/b><\/i><\/p>\n

\u00cen ultimii ani, tot mai multe cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice s-au preocupat cu stabilirea cantit\u0103\u0163ilor de vitamine pe care trebuie s\u0103 le consume fiecare persoan\u0103 \u00een parte (copilul \u015fi adolescentul, adul\u0163ii, femeia gravid\u0103 sau \u00een perioada de lacta\u0163ie etc.) pentru a-\u015fi men\u0163ine o stare optim\u0103 de s\u0103n\u0103tate. Rezultatele acestor studii privind necesarul zilnic de vitamine sunt grupate \u00een tabelul urm\u0103tor.<\/p>\n

Se \u015ftie c\u0103 oricare dintre vitamine se poate caracteriza, mai mult sau mai pu\u0163in frecvent, prin apari\u0163ia deficien\u0163elor<\/i> (dac \u0103 aportul alimentar este insuficient sau absorb\u0163ia intestinal\u0103 este defectuoas\u0103). Un lucru poate mai pu\u0163in cunoscut este c\u0103 \u015fi consumul excesiv de vitamine poate determina efecte toxice<\/i>, mai ales \u00een cazul vitaminelor liposolubile, care se depoziteaz\u0103 \u00een ficat \u015fi \u0163esutul adipos; vitaminele hidrosolubile nu se acumuleaz\u0103 \u00een organism, eventualul surplus fiind eliminat pe cale digestiv\u0103 \u015fi renal\u0103.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
Vitamin\u0103<\/strong><\/td>\n\u00a0Aport enteral adulti<\/strong><\/td>\nAport parenteral<\/strong><\/td>\nSarcina<\/strong><\/td>\nLactatie<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
A<\/td>\n\n

800\/1000 \u00b5g ER<\/p>\n<\/td>\n

\n

3300 UI<\/p>\n<\/td>\n

\n

800 \u00b5g ER<\/p>\n<\/td>\n

\n

1200-1300 \u00b5g ER<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

D<\/td>\n\n

5\u00b5g (200 UI)<\/p>\n<\/td>\n

\n

200 UI<\/p>\n<\/td>\n

\n

10 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

10 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

E<\/td>\n\n

8\/10 mg \u03b1TE<\/p>\n<\/td>\n

\n

10 UI<\/p>\n<\/td>\n

\n

10 mg \u03b1TE<\/p>\n<\/td>\n

\n

11-12 mg \u03b1TE<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

K<\/td>\n\n

65\/80 \u00b5g (1 \u00b5g\/kccorp)<\/p>\n<\/td>\n

\n

\u2013<\/p>\n<\/td>\n

\n

65 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

65 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

B1<\/td>\n\n

1,1\/1,5 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

3 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

1,4 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

1,5 mg<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

B2<\/td>\n\n

1,3\/1,7 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

3,6 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

1,4 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

1,6 mg<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

B3<\/td>\n\n

15\/19 mg NE<\/p>\n<\/td>\n

\n

40 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

18 mg NE<\/p>\n<\/td>\n

\n

17 mg NE<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

B5<\/td>\n\n

4-7 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

15 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

6 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

7 mg<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

B6<\/td>\n\n

1,6\/2 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

4 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

1,9 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

2 mg<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

B12<\/td>\n\n

2 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

5 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

2,6 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

2,8 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

Acid Folic<\/td>\n\n

180\/200 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

400 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

600 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

500 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

H<\/td>\n\n

30-100 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

60 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

30 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n

\n

35 \u00b5g<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

C<\/td>\n\n

60 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

100 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

70 mg<\/p>\n<\/td>\n

\n

90 mg<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

(ER = ECHIVALEN\u0162I RETINOL; NE = ECHIVALEN\u0162I NIACIN\u0102; \u0391TE = ECHIVALEN\u0162I \u0391 \u2013TOCOFEROL)<\/h6>\n

Cele mai importante informa\u0163ii despre manifest\u0103rile pe care le pot \u00eembr\u0103ca lipsa sau excesul \u00een organism al unora dintre vitamine pot fi g\u0103site \u00een tabelul al\u0103turat.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
Vitamin\u0103<\/strong><\/td>\nEfectele deficien\u0163ei<\/strong><\/td>\nEfectele toxice<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
\n

A<\/p>\n<\/td>\n

tulbur\u0103ri de vedere, usc\u0103ciunea pielii \u015fi mucoaselor, risc crescut de infec\u0163ii<\/td>\ncolora\u0163ie galben\u0103 a pielii, dureri
\nmusculare \u015fi osoase, afectare hepatic\u0103,
\nefecte teratogene<\/td>\n<\/tr>\n
\n

D<\/p>\n<\/td>\n

rahitism (la copii), osteomalacie
\n(la adul\u0163i)<\/td>\n		depuneri de calciu cu localizare
\nanormal\u0103, tulbur\u0103ri digestive \u015fi renale,
\nhipertensiune arterial\u0103<\/td>\n<\/tr>\n
\n

E<\/p>\n<\/td>\n

leziuni neuromusculare, boli
\ncardiovasculare<\/td>\n		foarte rare<\/td>\n<\/tr>\n
\n

K<\/p>\n<\/td>\n

hemoragii<\/td>\ntulbur\u0103ri hematologice, afectare hepatic\u0103<\/td>\n<\/tr>\n
\n

B1<\/sub><\/p>\n<\/td>\n

boala beri-beri, tulbur\u0103ri
\nneuropsihice<\/td>\n		foarte rare<\/td>\n<\/tr>\n
\n

B2<\/sub><\/p>\n<\/td>\n

afectare cutanat\u0103 \u015fi a mucoaselor,
\nafectare ocular\u0103<\/td>\n		<\/td>\n<\/tr>\n
\n

B3<\/sub> (PP)<\/p>\n<\/td>\n

pelagra \u2013 \u201eboala celor 3D\u201d
\n(dermatit\u0103, depresie, diaree)<\/td>\n		congestie tegumentar\u0103, diaree, afectare
\nhepatic\u0103<\/td>\n<\/tr>\n
\n

B5<\/sub><\/p>\n<\/td>\n

astenie fizic\u0103, tulbur\u0103ri
\nneurologice minore<\/td>\n		tulbur\u0103ri
\ngastrointestinale minore<\/td>\n<\/tr>\n
\n

B6<\/sub><\/p>\n<\/td>\n

anemie, tulbur\u0103ri neurologice \u015fi
\ndermatologice<\/td>\n		tulbur\u0103ri neuromusculare<\/td>\n<\/tr>\n
\n

B12<\/p>\n<\/td>\n

anemie pernicioas\u0103, tulbur\u0103ri
\nneurologice<\/td>\n		<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Acid folic<\/p>\n<\/td>\n

anemie, sc\u0103derea rezisten\u0163ei organismului la efort \u015fi infec\u0163ii, malforma\u0163ii neurologice (\u00een cazul deficien\u0163ei \u00een timpul sarcinii)<\/td>\ninhibarea absorb\u0163iei zincului<\/td>\n<\/tr>\n
\n

H<\/p>\n<\/td>\n

tulbur\u0103ri cutanate \u015fi musculare<\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n

C<\/p>\n<\/td>\n

scorbut (afectare cutanat\u0103, hemoragii cutanate de mici
\ndimensiuni, hemoragii gingivale, c\u0103derea din\u0163ilor), anemie<\/td>\n		tulbur\u0103ri gastrointestinale, favorizarea
\nlitiazei renale oxalice<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

CE TREBUIE S\u0102 \u015eTIM DESPRE MINERALE?<\/h3>\n

Mineralele sunt substan\u0163e anorganice cu structur\u0103 simpl\u0103 (care nu se pot frac\u0163iona) pe care organismul trebuie s\u0103 \u015fi le procure din alimenta\u0163ie, fiindc\u0103 nu le poate sintetiza ca atare. La fel ca \u00een cazul vitaminelor, mineralele \u00eendeplinesc func\u0163ii esen\u0163iale \u00een corpul omenesc, f\u0103r\u0103 s\u0103 constituie surse de calorii \u015fi fiindu-ne necesare \u00een cantit\u0103\u0163i mult mai mici dec\u00e2t proteinele, lipidele sau glucidele.<\/p>\n

DE CE NE SUNT NECESARE MINERALELE?<\/h4>\n

Fiecare dintre minerale joac\u0103 anumite roluri \u00een corp.<\/p>\n

Calciul <\/i>intr\u0103 <\/i>\u00een componen\u0163a oaselor <\/i>\u015fi din\u0163ilor <\/i>\u015fi este esen\u0163ial pentru pro-cesele de cre\u015ftere, transmiterea impulsului prin fibrele nervoase, func\u0163ionarea normal\u0103 a mu\u015fchilor, coagularea s\u00e2ngelui \u015fi transportul substan\u0163elor prin mem-branele celulelor. Fosforul<\/i> se afl \u0103 \u015fi el, al\u0103turi de calciu, \u00een structura oaselor \u015fi din\u0163ilor, dar pe l\u00e2ng\u0103 aceasta este un component al membranelor celulare \u015fi joac\u0103 numeroase roluri \u00een circuitele metabolice ale organismului. Magneziul<\/i> particip\u0103 la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoas\u0103 spre mu\u015fchiul care \u00eei este subordonat, precum \u015f i la contrac\u0163ia muscular \u0103 propriu-zis\u0103 \u015fi activeaz\u0103 multiple enzime celulare \u015fi c\u0103i metabolice ale corpului uman. Sodiul<\/i> \u015fi potasiul<\/i> intervin \u00een echilibrul apei \u00eentre sectoarele organismului, \u00een transportul substan\u0163elor prin membranele celulare \u015fi \u00een activitatea normal\u0103 a musculaturii. Clorul<\/i> contribuie la sinteza acidului clorhidric \u00een stomac \u015fi se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u0163ie cu sodiul \u015fi potasiul pentru \u00eendeplinirea func\u0163iilor acestora.<\/p>\n

Fierul <\/i>intervine \u00een transportul oxigenului, intr\u00e2nd \u00een componen\u0163a \u201ec\u0103r\u0103u-\u015filor\u201d afla\u0163 i \u00een s\u00e2nge (\u00een globulele ro\u015fii) \u015fi mu\u015fchi, particip\u0103 la reac \u0163iile de oxidare celular\u0103 \u015fi la ap\u0103rarea antiinfec\u0163ioas\u0103, asigur\u0103 performan\u0163e fizice \u015fi intelectuale optime. Iodul<\/i> ajut\u0103 la func\u0163ionarea normal\u0103 a glandei tiroide, prezen\u0163a lui fiind esen\u0163ial\u0103 pentru cre\u015fterea \u015fi dezvoltarea corporal\u0103 \u015f i, la adult, pentru desf\u0103\u015furarea normal\u0103 a circuitelor metabolice ale organismului. Zincul<\/i> reprezint\u0103 un constitu-ent esen\u0163ial al sistemului enzimatic celular, este implicat \u00een metabolismul vitaminelor \u015fi proteinelor, are rol antioxidant \u015fi stimuleaz\u0103 sistemul imun. Cuprul<\/i> intr\u0103 \u00een componen\u0163a mai multor enzime \u015fi proteine ale corpului, av\u00e2nd rol \u00een oxidarea fierului, oxidarea tisular\u0103, ap\u0103rarea antiinfec\u0163ioas\u0103 \u015fi diverse reac\u0163ii chi-mice din corp. Sulful<\/i> este \u015fi el implicat \u00een ap\u0103rarea antiinfec\u0163ioas\u0103. Fluorul<\/i> este considerat a fi important datorit\u0103 efectului benefic de la nivelul smal\u0163ului din\u0163ilor, conferind o rezisten\u0163\u0103 maxim\u0103 \u00eempotriva cariei dentare. Cromul<\/i> este implicat \u00een metabolismul glucidelor, lipidelor \u015fi acizilor nucleici, intervenind \u00een reglarea secre\u0163iei de insulin\u0103.<\/p>\n

DE UNDE NE PROCUR\u0102M MINERALELE?<\/h4>\n

Calciul se g\u0103se\u015f te \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u00een lapte \u015fi produsele lactate, tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu, dar \u015fi \u00een legumele frunzoase verzi, arpagic, pe\u015f tii cu oase mici (sardine, somon conservat), molu\u015fte \u015fi stridii. Calciul din spanac, sfecl\u0103 \u015fi rubarb\u0103 este, dimpotriv\u0103 , greu absorbit datorit\u0103 prezen\u0163ei acidului oxalic. Sucul de portocale \u00eembog\u0103\u0163it con\u0163ine cantit\u0103\u0163i de calciu comparabile cu laptele. \u00cen prezent sunt disponibile \u015fi numeroase suplimente calcice, cum sunt carbonatul sau citratul de calciu.<\/p>\n

Fosforul se g\u0103se\u015fte \u00een carnea de pui, pe\u015fte, carnea ro\u015fie \u015fi ou\u0103. Laptele \u015fi produsele lactate, nucile, leguminoasele, cerealele integrale sunt de asemenea surse bune de fosfor. \u00cen ziua de azi, b\u0103uturile r\u0103coritoare \u015fi alimentele semipre-parate cu con\u0163inut ridicat \u00een fosfor au uneori tendin\u0163a s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 produsele naturale (neprelucrate) \u015fi preparatele lactate, risc\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 \u00een organism canti-t\u0103\u0163i mari de fosfor.<\/p>\n

Magneziul este prezent \u00een numeroase alimente \u2013 diverse semin\u0163 e (mai ales de floarea-soarelui), cerealele neprelucrate, gr\u00e2ul germinat \u015fi t\u0103r\u00e2\u0163a de gr\u00e2u, nuci, leguminoase, legumele verzi, apa dur\u0103, cafea, ceai, cacao, tofu preparat prin precipitarea magneziului. \u00cen general, dietele bogate \u00een alimente rafinate, carne \u015fi produse lactate sunt mai s\u0103race dec\u00e2t dietele bogate \u00een legume \u015fi cereale nerafinate.<\/p>\n

Sodiul provine mai ales din alimentele \u015fi b\u0103uturile ce con\u0163in clorur\u0103 de sodiu. \u00cen general, con\u0163inutul natural de sodiu al alimentelor bogate \u00een proteine (lapte, br\u00e2nz\u0103, ou\u0103, carne, pe\u015fte) este mai mare dec\u00e2t cel al legumelor \u015fi cerea-lelor, \u00een timp ce fructele con\u0163 in pu\u0163 in sau deloc sodiu. Adaosul ulterior de conservan\u0163i, condimente, arome \u015f i sare alimentar\u0103 cre\u015fte mult con\u0163inutul de sodiu al alimentelor \u00een cursul proces\u0103rii lor industriale.<\/p>\n

Potasiul este r\u0103sp\u00e2ndit \u00een alimentele naturale, dar prelucrarea acestora are ca rezultat cre\u015fterea concentra\u0163iei de sodiu \u015fi sc\u0103derea celei de potasiu, care se pierde \u00een apa de sp\u0103lare \u015fi \u00een timpul preg\u0103tirii termice a alimentelor. Cele mai bogate surse alimentare sunt deci alimentele neprelucrate \u2013 fructe, legume, carne proasp\u0103t\u0103, produse lactate.<\/p>\n

Clorul din alimenta\u0163ie provine aproape \u00een \u00eentregime din sarea alimentar\u0103, principalele surse fiind deci acelea\u015fi ca \u015fi cele de sodiu (m\u00e2nc\u0103 rurile prelucrate, sarea ad\u0103 ugat\u0103 la g\u0103tit sau la mas\u0103). Alte surse alimentare sunt pe\u015ftele \u015fi legumele.<\/p>\n

Fierul este preluat de c\u0103tre organism mai ales din ou\u0103, carnea slab\u0103, legu-me, nuci, fructele uscate, cerealele \u015fi vegetalele verzi. \u00cen general, alimentele pu\u0163in colorate, cum ar fi p\u00e2inea alb\u0103, zah\u0103rul, gr\u0103simile, cerealele rafinate sunt surse s\u0103race de fier. Preg\u0103tirea culinar\u0103 a alimentelor scade con\u0163inutul acestora \u00een fier. \u00cen general, cu c\u00e2t gradul de rafinare a alimentelor este mai pronun\u0163at, cu at\u00e2t con-centra\u0163ia de fier este mai sc\u0103zut \u0103. Con\u0163inutul \u00een fier a unor alimente poate fi \u00eembog\u0103\u0163it prin fortifierea acestora cu diferite s\u0103ruri de fier.<\/p>\n

Iodul se g\u0103se\u015fte \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u00een alimentele marine (pe\u015ftele marin, crus-taceele, untura de pe\u015fte). Con\u0163inutul \u00een iod al alimentelor de origine animal\u0103 (car-ne, ou\u0103, unt, lapte, br\u00e2nz\u0103) depinde de con\u0163inutul \u00een iod al hranei animalelor \u015f i al solului. \u00cen zonele caren\u0163ate \u00een iod a intrat \u00een uz fortifierea cu iod a alimentelor (de obicei a s\u0103rii de buc\u0103t\u0103rie sau a apei potabile).<\/p>\n

Zincul provine mai ales din pe\u015fte, carnea de p\u0103s\u0103ri domestice, lapte \u015fi produsele lactate. Stridiile, alte animale marine, ficatul, br\u00e2nza, cerealele, fasolea uscat\u0103, produsele de soia \u015fi nucile sunt alte surse alimentare bogate \u00een zinc.<\/p>\n

Cuprul este larg distribuit \u00een alimenta\u0163ie. Cele mai bogate surse sunt ficatul, fructele de mare (\u00een special stridiile), nucile \u015fi semin\u0163ele; cantit\u0103\u0163i mici se g\u0103sesc \u00een cereale \u015fi legume.<\/p>\n

Sulful se g\u0103se\u015fte \u00een general \u00een produse de origine a-nimal\u0103 (pe\u015fte, ou\u0103, carne), dar \u015fi \u00een legume precum ceapa \u015fi usturoiul.<\/p>\n

Fluorul se g\u0103 se\u015fte \u00een general \u00een cantit\u0103\u0163i mici \u00een cele mai multe surse alimentare, excep\u0163ie f\u0103 c\u00e2nd apa fluorurat\u0103, unele formule de lapte, ceaiul \u015fi pe\u015ftele marin. \u00cen rest, de\u015fi acesta este prezent \u00een majoritatea fructelor \u015fi a legumelor, cantit\u0103\u0163ile con\u0163inute nu sunt semnificative.<\/p>\n

Cromul se g\u0103se\u015fte mai ales \u00een drojdia de bere, piperul negru, produsele de carne, produsele lactate, ou\u0103, ciuperci, prunele uscate, stafide, nuci, sparanghel, bere \u015fi vin.<\/p>\n

CE CANTIT\u0102\u0162I DE MINERALE TREBUIE S\u0102 CONSUM\u0102M?<\/h4>\n

Ca \u015fi \u00een cazul vitaminelor, cercet\u0103torii s-au preocupat mult \u00een ultima perioad\u0103 de determinarea cantit\u0103\u0163ilor de minerale pe care trebuie s\u0103 le consume fiecare persoan\u0103 \u00een parte pentru a-\u015f i men\u0163ine o stare optim\u0103 de s\u0103n\u0103tate. Con-cluziile lor privind necesarul zilnic de minerale sunt grupate \u00een tabelul de pe pagina urm\u0103toare.<\/p>\n

Dac\u0103 aportul alimentar este insuficient sau absorb\u0163ia intestinal\u0103 este defectuoas\u0103, apar deficien\u0163e<\/i> \u00eentr-un mineral sau altul. Pe de alt\u0103 parte, mineralele prezente \u00een exces \u00een organism pot duce la apari\u0163 ia unor fenomene de toxicitate<\/i>. C\u00e2teva informa\u0163ii despre principalele manifest\u0103ri pe care le pot \u00eembr\u0103ca lipsa sau excesul \u00een organism ale celor mai importante minerale pot fi g\u0103site \u00een tabelul al\u0103turat.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n

Mineralul<\/b><\/p>\n<\/td>\n

\n

Efectele deficien\u0163ei<\/b><\/p>\n<\/td>\n

\n

Efecte toxice<\/b><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

Calciul<\/p>\n<\/td>\n

contracturi musculare involuntare (tetanie),
\nosteoporoz\u0103, tulbur\u0103ri de ritm cardiace<\/td>\n		tulbur\u0103ri digestive, litiaz\u0103 renal\u0103, calcific\u0103ri \u00een
\n\u0163esuturile moi, hipertensiune arterial\u0103<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Fosforul<\/p>\n<\/td>\n

afectare neuromuscular\u0103, osoas\u0103, renal\u0103 \u015fi
\ncardiac\u0103, tulbur\u0103ri hematologice<\/td>\n		demineralizare osoas\u0103<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Magneziul<\/p>\n<\/td>\n

contracturi musculare, tulbur\u0103ri digestive \u015fi
\nale ritmului cardiac<\/td>\n		tulbur\u0103ri digestive \u015fi neurologice, hipotensiune
\narterial\u0103, inhibarea activit\u0103\u0163ii cardiace normale<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Sodiul<\/p>\n<\/td>\n

tulbur\u0103ri neurologice (prin edem cerebral)<\/td>\ntulbur\u0103ri neurologice, cre\u015fterea tensiunii arteriale
\n(la persoanele predispuse)<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Potasiul<\/p>\n<\/td>\n

sl\u0103biciune \u015fi crampe musculare, tulbur\u0103ri
\ndigestive \u015fi ale ritmului cardiac<\/td>\n		hiperexcitabilitate muscular\u0103, tulbur\u0103ri
\nneurologice \u015fi ale ritmului cardiac<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Clorul<\/p>\n<\/td>\n

sc\u0103derea apetitului \u015fi a tonusului muscular,
\ntulbur\u0103ri de cre\u015ftere<\/td>\n		cre\u015fterea tensiunii arteriale (la persoanele
\npredispuse)<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Fierul<\/p>\n<\/td>\n

anemie, sc\u0103derea apetitului \u015fi rezisten\u0163ei la
\ninfec\u0163ii, \u00eent\u00e2rzierea cre\u015fterii<\/td>\n		hemocromatoz\u0103 (boal\u0103 determinat\u0103 genetic ce
\nproduce ciroz\u0103 hepatic\u0103, diabet zaharat, afectare
\ncardiac\u0103 \u015fi endocrin\u0103, hiperpigmentare
\ntegumentar\u0103) sau hemosideroz\u0103<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Iodul<\/p>\n<\/td>\n

retard psihomotor (la copii), gu\u015f\u0103 endemic\u0103
\n(la adul\u0163i)<\/td>\n		<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Zincul<\/p>\n<\/td>\n

\u00eent\u00e2rzierea cre\u015fterii, tulbur\u0103ri neuropsihice,
\ntegumentare \u015fi digestive, sc\u0103derea
\nrezisten\u0163ei la infec\u0163ii<\/td>\n		<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Cuprul<\/p>\n<\/td>\n

sc\u0103derea rezisten\u0163ei la infec\u0163ii, tulbur\u0103ri
\ndigestive \u015fi osoase<\/td>\n		boal\u0103 Wilson (boal\u0103 determinat\u0103 genetic ce
\nproduce ciroz\u0103 hepatic\u0103 \u015fi tulbur\u0103ri neurologice
\nmajore)<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Fluorul<\/p>\n<\/td>\n

risc crescut pentru apari\u0163ia cariilor dentare<\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n

Cromul<\/p>\n<\/td>\n

tulbur\u0103ri ale metabolismului glucidic \u015fi
\nlipidic, tulbur\u0103ri neurologice<\/td>\n		<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00a0SFATURI PRACTICE<\/h4>\n
    \n
  • Este de preferat ca aportul de vitamine \u015fi minerale s\u0103 provin\u0103 din hrana zilnic\u0103. Dac\u0103 alimenta\u0163ia noastr\u0103 este echilibrat\u0103 \u015fi variat\u0103, cantitatea de vitamine \u015fi minerale pe care aceasta o con\u0163ine este suficient\u0103 pentru nevoile corpului.<\/li>\n
  • Orice hot\u0103r\u00e2re \u00een leg\u0103tur\u0103 cu consumul de suplimente de vitamine \u015fi minerale trebuie luat\u0103 \u00een colaborare cu medicul, deoarece at\u00e2t aprovizionarea insuficient\u0103, c\u00e2t \u015fi cea excesiv\u0103 a organismului poate avea efecte nedorite asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/li>\n<\/ul>\n

    APORTUL ALIMENTAR ADECVAT \u015eI APORTUL RECOMANDAT ZILNIC PENTRU UNELE MINERALE<\/em><\/h4>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
    \u00a0Grup<\/strong>
    \npopula\u0163ional<\/strong><\/td>\n    		Aportul adecvat \/ aportul recomandat zilnic<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
    <\/td>\nCa<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		Cr<\/strong>
    \n(\u00b5g\/zi)<\/td>\n    		Cu<\/strong>
    \n(\u00b5g\/zi)<\/td>\n    		F<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		I<\/strong>
    \n(\u00b5g\/zi)<\/td>\n    		Fe<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		Mg<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		P<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		Zn<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n<\/tr>\n
    Nou-nascuti<\/b><\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
    0-6 luni<\/td>\n210<\/td>\n0,2<\/td>\n200<\/td>\n0,01<\/td>\n110<\/td>\n0,27<\/td>\n30<\/td>\n100<\/td>\n2<\/td>\n<\/tr>\n
    7-12 luni<\/td>\n270<\/td>\n5,5<\/td>\n220<\/td>\n0,5<\/td>\n130<\/td>\n11<\/td>\n75<\/td>\n275<\/td>\n3<\/td>\n<\/tr>\n
    Copii<\/strong><\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
    1-3 ani<\/td>\n500<\/td>\n11<\/td>\n340<\/td>\n0,7<\/td>\n90<\/td>\n7<\/td>\n80<\/td>\n460<\/td>\n3<\/td>\n<\/tr>\n
    4-8 ani<\/td>\n800<\/td>\n15<\/td>\n440<\/td>\n1<\/td>\n90<\/td>\n10<\/td>\n130<\/td>\n500<\/td>\n5<\/td>\n<\/tr>\n
    Barbati<\/strong><\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
    9-13 ani<\/td>\n1300<\/td>\n25<\/td>\n700<\/td>\n2<\/td>\n120<\/td>\n8<\/td>\n240<\/td>\n1250<\/td>\n8<\/td>\n<\/tr>\n
    14-18 ani<\/td>\n1300<\/td>\n35<\/td>\n890<\/td>\n3<\/td>\n150<\/td>\n11<\/td>\n410<\/td>\n1250<\/td>\n11<\/td>\n<\/tr>\n
    19-30 ani<\/td>\n1000<\/td>\n35<\/td>\n900<\/td>\n4<\/td>\n150<\/td>\n8<\/td>\n400<\/td>\n700<\/td>\n11<\/td>\n<\/tr>\n
    31-50 ani<\/td>\n1000<\/td>\n35<\/td>\n900<\/td>\n4<\/td>\n150<\/td>\n8<\/td>\n420<\/td>\n700<\/td>\n11<\/td>\n<\/tr>\n
    51- 70 ani<\/td>\n1200<\/td>\n30<\/td>\n900<\/td>\n4<\/td>\n150<\/td>\n8<\/td>\n420<\/td>\n700<\/td>\n11<\/td>\n<\/tr>\n
    > 70 ani<\/td>\n1200<\/td>\n30<\/td>\n900<\/td>\n4<\/td>\n150<\/td>\n8<\/td>\n420<\/td>\n700<\/td>\n11<\/td>\n<\/tr>\n
    Femei<\/strong><\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
    9-13 ani<\/td>\n1300<\/td>\n21<\/td>\n700<\/td>\n2<\/td>\n120<\/td>\n8<\/td>\n240<\/td>\n1250<\/td>\n8<\/td>\n<\/tr>\n
    14-18 ani<\/td>\n1300<\/td>\n24<\/td>\n890<\/td>\n3<\/td>\n150<\/td>\n15<\/td>\n360<\/td>\n1250<\/td>\n9<\/td>\n<\/tr>\n
    19-30 ani<\/td>\n1000<\/td>\n25<\/td>\n900<\/td>\n3<\/td>\n150<\/td>\n18<\/td>\n310<\/td>\n700<\/td>\n8<\/td>\n<\/tr>\n
    31-50 ani<\/td>\n1000<\/td>\n25<\/td>\n900<\/td>\n3<\/td>\n150<\/td>\n18<\/td>\n320<\/td>\n700<\/td>\n8<\/td>\n<\/tr>\n
    51-70 ani<\/td>\n1200<\/td>\n20<\/td>\n900<\/td>\n3<\/td>\n150<\/td>\n8<\/td>\n320<\/td>\n700<\/td>\n8<\/td>\n<\/tr>\n
    > 70 ani<\/td>\n1200<\/td>\n20<\/td>\n900<\/td>\n3<\/td>\n150<\/td>\n8<\/td>\n320<\/td>\n700<\/td>\n8<\/td>\n<\/tr>\n
    Gravide<\/strong><\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
    \u2264 18 ani<\/td>\n1300<\/td>\n29<\/td>\n1000<\/td>\n3<\/td>\n220<\/td>\n27<\/td>\n400<\/td>\n1250<\/td>\n13<\/td>\n<\/tr>\n
    19-30 ani<\/td>\n1000<\/td>\n30<\/td>\n1000<\/td>\n3<\/td>\n220<\/td>\n27<\/td>\n350<\/td>\n700<\/td>\n11<\/td>\n<\/tr>\n
    31-50 ani<\/td>\n1000<\/td>\n30<\/td>\n1000<\/td>\n3<\/td>\n290<\/td>\n27<\/td>\n360<\/td>\n700<\/td>\n11<\/td>\n<\/tr>\n
    Perioada de lacta\u021bie<\/strong><\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
    \u2264 18 ani<\/td>\n1300<\/td>\n44<\/td>\n1300<\/td>\n3<\/td>\n290<\/td>\n10<\/td>\n360<\/td>\n1250<\/td>\n14<\/td>\n<\/tr>\n
    19-30 ani<\/td>\n1000<\/td>\n45<\/td>\n1300<\/td>\n3<\/td>\n290<\/td>\n9<\/td>\n310<\/td>\n700<\/td>\n12<\/td>\n<\/tr>\n
    31-50 ani<\/td>\n1000<\/td>\n45<\/td>\n1300<\/td>\n3<\/td>\n290<\/td>\n9<\/td>\n320<\/td>\n700<\/td>\n12<\/td>\n<\/tr>\n
    <\/td>\nCa<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		Cr<\/strong>
    \n(\u00b5g\/zi)<\/td>\n    		Cu<\/strong>
    \n(\u00b5g\/zi)<\/td>\n    		F<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		I<\/strong>
    \n(\u00b5g\/zi)<\/td>\n    		Fe<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		Mg<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		P<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n    		Zn<\/strong>
    \n(mg\/zi)<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
    \n

    <\/h3>\n

    ALIMENTA\u021aIE S\u0102N\u0102TOAS\u0102- APA<\/span><\/h3>\n
    <\/div>\n<\/header>\n
    \n

    Apa este esen\u0163ial\u0103 pentru supravie\u0163uire. Organismul uman con\u0163ine o mare cantitate de ap\u0103, care se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare \u00eentre compartimentele intra-\u015fi extracelulare, asigur\u00e2nd desf\u0103\u015furarea proceselor necesare supravie\u0163uirii.<\/p>\n

    Procentul de ap\u0103 din organism variaz\u0103 \u00eentre 50-70%, variind \u00een func\u0163ie de cantitatea de gr\u0103 sime acumulat\u0103, sex \u015fi v\u00e2rst\u0103. Adultul slab are 70% ap\u0103, iar persoanele obeze \u2013 40-50%.<\/p>\n

    DE CE NE ESTE NECESAR\u0102 APA?<\/em><\/h4>\n
      \n
    • \n

      ca solvent<\/i>: apa reprezint\u0103 solventul lichid pentru toate procesele chimice care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een organism;<\/p>\n<\/li>\n

    • \n

      pentru transport<\/i>: apa circul\u0103 \u00een organism sub form\u0103 de s\u00e2nge, secre\u0163ii \u015fi fluide tisulare, realiz\u00e2nd transportul de nutrien\u0163i, produ\u015fi de secre\u0163ie, metaboli\u0163i \u015fi alte materiale, \u00een concordan\u0163\u0103 cu necesit\u0103\u0163ile tisulare;<\/p>\n<\/li>\n

    • \n

      pentru men\u0163inerea formei<\/i> \u015fi structurii corporale<\/i>: apa asigur\u0103 tur-gescen\u0163a \u0163esuturilor, distensia sau gradul de rigiditate a celulelor, fiind astfel un determinant al formei corporale;<\/p>\n<\/li>\n

    • \n

      pentru men\u0163inerea temperaturii corpului<\/i>: apa este necesar\u0103 pentru men\u0163inerea constant\u0103 a temperaturii corporale; pierderea de ap\u0103 pe cale cutanat\u0103 (prin transpira\u0163ii \u015fi perspira\u0163ii insensibile) este ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de temperatur\u0103;<\/p>\n<\/li>\n

    • \n

      ca lubrifiant<\/i>: apa joac\u0103 rol de lubrifiant pentru structurile ce asigur\u0103 mobilitatea corpului (de exemplu, fluidele din articula\u0163ii).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

      Balan\u0163a hidric\u0103<\/b><\/p>\n

      \u00cen condi\u0163ii normale un adult metabolizeaz\u0103 2,5-3 litri de ap\u0103 pe zi, repre-zent\u00e2nd echilibrul dintre aportul \u015fi pierderea de ap\u0103. Aportul de ap\u0103 \u015fi pierderea acesteia sunt reglate prin sete \u015fi prin mecanisme hormonale. Exist\u0103 situa\u0163ii c\u00e2nd necesarul de ap\u0103 este crescut, a\u015f a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timpul exerci\u0163iilor fizice in-tense, dar \u015fi \u00een anumite perioade din via\u0163\u0103. Astfel, copiii au un risc crescut de des-hidratare \u00een condi\u0163iile temperaturii crescute a mediului ambiant, deoarece rata metabolic\u0103 crescut\u0103 a acestora determin\u0103 producerea unei cantit\u0103\u0163i crescute de c\u0103ldur\u0103, iar suprafa\u0163a cutanat\u0103 (de care depinde evaporarea) raportat\u0103 la masa cor-poral\u0103 este mare. Femeile gravide \u015fi cele care al\u0103pteaz\u0103 au un necesar crescut de ap\u0103. V\u00e2rstnicii au un risc crescut de deshidratare datorit\u0103 alter\u0103rii mecanismului fiziologic al setei, ceea ce duce la un aport hidric insuficient pentru satisfacerea ne-voilor. Adul\u0163ii care muncesc la temperaturi ridicate sau care sunt implica\u0163i \u00een eforturi fizice crescute pot pierde prin transpira\u0163ie p\u00e2n\u0103 la 2 litri de ap\u0103 pe or\u0103.<\/p>\n

      De unde provine apa?<\/b><\/em><\/p>\n

      Sursele de ap\u0103 ale organismului sunt:<\/p>\n

        \n
      • \n

        apa din lichide: consumul zilnic de ap\u0103 \u015fi de alte lichide este de 1200-1500 ml;<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

          \n
        • \n

          apa din alimente: alimentele con\u0163in propor\u0163ii variabile de ap\u0103; cantita-tea de ap\u0103 adus\u0103 zilnic de acestea este de aproximativ 700-1000 ml;<\/p>\n<\/li>\n

        • \n

          apa format\u0103 de c\u0103tre organismul \u00eensu\u015fi: procesele de oxidare au ca produs final apa metabolic\u0103, a c\u0103rei cantitate este de 200-300 ml\/zi.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

          \u00cen mod fiziologic apa este eliminat\u0103 din organism pe patru c\u0103i:<\/p>\n

            \n
          • \n

            prin rinichi: adultul elimin\u0103 zilnic \u00een condi\u0163ii normale o cantitate de 1000-2000 ml urin\u0103;<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

              \n
            • \n

              prin piele: aproximativ 300 ml de ap\u0103 se pierd zilnic la nivel cutanat, prin difuziune; 100 ml se pot pierde suplimentar prin perspira\u0163ie nor-mal\u0103; \u00een condi\u0163ii de cre\u015ftere a temperaturii mediului ambiant sau de efort fizic crescut se pot pierde \u00eenc\u0103 250 ml sau mai mult;<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                \n
              • \n

                prin pl\u0103m\u00e2ni: prin respira\u0163ie se pierd zilnic 350 ml ap\u0103; aceast\u0103 canti-tate variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile climaterice, fiind mai redus\u0103 la cald \u015fi umezeal\u0103 \u015fi mai mare \u00een condi\u0163ii de temperaturi sc\u0103zute;<\/p>\n<\/li>\n

              • \n

                prin intestin: prin materiile fecale se pierd zilnic 150-200 ml ap\u0103; pier-deri crescute se produc \u00een condi\u0163ii de diaree.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                Ce cantitate de ap\u0103 trebuie s\u0103 consum\u0103m ?<\/b><\/i><\/p>\n

                \u00cen general se recomand\u0103 un aport de 1 ml ap\u0103 pentru o kcal pentru a-dul\u0163i \u015fi 1,5 ml pentru o kcal pentru copii. Aceasta corespunde la 35 ml\/kgcorp la adul\u0163i, 50-60 ml\/kgcorp la copii \u015fi 150 ml\/kgcorp la nou-n\u0103scu\u0163i. Necesarul este, prin urmare, de 2-2,5 litri\/zi la adul\u0163i, \u00een func\u0163ie de m\u0103rimea corporal\u0103.<\/p>\n

                La copii necesarul este mare datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ii reduse a rinichilor de a limita diureza, procentului crescut de ap\u0103 din compozi\u0163ia corporal\u0103 \u015fi suprafe\u0163ei corporale mari.<\/p>\n

                Femeile gravide \u015fi cele care al\u0103pteaz\u0103 au un necesar zilnic de ap\u0103 cu 600-700 ml mai mare, datorit\u0103 nevoilor crescute pentru produc\u0163ia lactat\u0103.<\/p>\n

                Necesarul este crescut \u015fi \u00een cazul celor care execut\u0103 efort fizic de inten-sitate crescut\u0103 \u015f i \u00een cazul celor bolnavi.<\/p>\n

                Sfaturi practice<\/b><\/i><\/p>\n

                  \n
                • \n

                  Be\u0163i cel pu\u0163in 8 pahare de ap\u0103 pe zi !<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n

                    \n
                  • \n

                    Activitatea fizic\u0103, c\u0103ldura ambiental\u0103 \u015fi unele boli necesit\u0103 un aport suplimentar de ap\u0103.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n

                    <\/p>\n

                     <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                    Alimentatie sanatoasa, vitamine si minerale   CE TREBUIE S\u0102 \u015eTIM DESPRE VITAMINE? Vitaminele sunt substan\u0163e cu structur\u0103 complex\u0103 (compu\u015fi organici) care nu pot fi sintetizate de c\u0103tre organism, \u00eens\u0103 a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 \u00een corpul uman este absolut obligatorie pentru \u00eendeplinirea unor func\u0163ii esen\u0163iale ale acestuia. Spre deosebire de proteine, lipide sau glucide, vitaminele nu reprezint\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4841"}],"collection":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4841"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4841\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4841"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4841"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/clienti.prolifeclinics.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4841"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}